Treceți la conținutul principal

SCRISOARE DESCHISA

 Doamnelor/Domnulor magistrati ai Curții Constituționale ,

Doamnelor/Domnulor magistrati ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie
Doamnelor/Domnilor magistrați din toate instanțele din România
NOI, peste 3000 de generalii, amiralii, ofițerii, maiștrii militari, subofițerii, gradații si soldati profesioniști, în rezervă sau retragere, membri ai Rezervei Armatei României, membri sau nemembri ai Ligii pentru Apararea Drepturilor Pensionarilor Militari,încă de la început dorim să precizăm că, prin prezenta, nu dorim să vă solicităm nici un fel de favoruri, privilegii sau venituri necuvenite, dorim ca prerogativele ce vi le conferă Constituția României să fie aplicate imparțial și pentru dumneavoastră și pentru noi.
Oricine simte și trăiește cu adevărat Românește, orice Român adevărat simte că trăim într-o perioadă tulbure, plină de fel de fel de teorii și acțiuni care mai de care mai fantasmagorice, cu decidenți politici care mai de care mai aventurieri, care mai de care mai disprețuitori față de istoria, tradițiile și morala creștină specifică Poporului Român.
România este în pragul haosului generalizat. Însăși existența Națiunii Române este pusă sub semnul întrebării. Suntem într-o luptă pentru supraviețuirea noastră atât ca națiune cât și ca stat de drept. S-a creat și se cultivă cu obstinație teorii și acțiuni contrare specificului Poporului Român, contrare specificului și tradițiilor acestuia, în care naționalismul adevărat este considerat anacronic, impunându-ni-se teorii globaliste, neomarxiste ce urmăresc să facă inutile prevederile constituționale:
Art. 1 – Statul român
(1) România este stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil.
(2) Forma de guvernământ a statului român este republica.
(3) România este stat de drept, democratic și social, în care
demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român și idealurilor Revoluției din decembrie 1989, și sunt garantate.
(4) Statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului
puterilor – legislativă, executivă și judecătorească – în cadrul
democrației constituționale.
(5) În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie.
Prin manevre și mișcări subterane de negare a valorilor constituționale, statul paralel, dorind să-și mențină cu orice preț „supremația” a reușit ca prin atacuri permanente la adresa Armatei și Bisericii – cei doi piloni ai stabilității statale și însăși ai existenței statului și poporului Român să creeze confuzie și haos, iar prin promovarea unor structuri politice neomarxiste „să contribuie decisiv” la disoluția statului Român.
Îngrijorați de încălcarea frecventă, de către decidenții politici, a Cărții fundamentale a oricărui stat democratic – Constituția, de nerecunoașterea și neaplicarea în România a Declarației Universale a Drepturilor Omului, a Convenției Europene a Drepturilor Omului, de nerespectarea de către statul Român a tratatelor, convențiilor și protocoalelor la care este parte semnatară, generali, amirali, ofițeri, maiștri militari, subofițeri, gradați și soldați profesioniști, parte a rezervei Armatei României, parte componentă esențială a capacității de apărare a Țării, îngrijorați de tendința tot mai evidentă de transformare a categoriei socioprofesionale a militarilor într-una persecutată politic, socio-economic și biologic (pe baza de vârstă, îndeplinindu-și atributul constituțional conferit de art. 118, cerem Președintelui și magistraților Curții Constituționale, ai Înaltei Curți de Casație și Justiție, ai tuturor instanțelor de judecată ca, în judecarea spețelor referitoare la militari să se aibă permanent în vedere și să respecte prevederile constituționale ale art. 118.
Art. 118 – Forțele armate
(1) Armata este subordonată exclusiv voinței poporului pentru
garantarea suveranității, a independenței și a unității statului, a
integrității teritoriale a țării și a democrației constituționale.
(2) Structura sistemului național de apărare, pregătirea populației, a
economiei și a teritoriului pentru apărare, precum și statutul cadrelor
militare, se stabilesc prin lege organică.
(3) Prevederile alineatelor (1) și (2) se aplică, în mod corespunzător, și
celorlalte componente ale forțelor armate stabilite potrivit legii. “
În calitate de membri ai rezervei Armatei României – garant al
democrației constituționale – cerem tuturor celor abilitați cu asigurarea
funcționării corecte a statului de drept, a democrației constituționale să-și
îndeplinească întocmai atribuțiile constituționale și legale.
În baza art. 118 coroborat cu art. 142 din Constituția României solicităm magistraților Curții Constituționale să recunoască similitudinea atribuțiilor Curții cu cea a Armatei, în domeniul garantării elementelor esențiale ale democrației unui stat, Curtea fiind garantul supremației Constituției iar Armata, garantul democrației constituționale.
Cerem de asemenea ca magistrații Curții Constituționale, aplicând corect și nepărtinitor sensul de „constituțional” conferit de Dicționarul Explicativ al Limbii Române „în conformitate cu constituția unui stat, prevăzut în constituție, bazat pe constituție” să recunoască și să aplice în jurisprudența sa prevederile art. 118 care certifică clar și univoc că statutul cadrelor militare este un statut constituțional. În afară de prevederile Deciziei nr. 20/2000, când magistrații au avut interes să-și alinieze drepturile de pensie cu cele ale militarilor, apreciind că magistrații trebuie sa aibă aceleași reglementări ca militarii, făcând parte din aceeași schemă ocupațională, actuala componență a Curții Constituționale a lansat un asalt complet asupra noastră, hotărând, prin abuz, că numai magistrații au statut constituțional.
Reamintim, atât magistraților Curții Constituționale cât și celor ai Înaltei Curți de Casație și Justiție și de la celelalte instanțe că în anul 2000, în februarie 5, în decizia nominalizată stă scris negru pe alb (sublinierile pe text ne aparțin): „Cel de-al doilea aspect pentru care în sesizarea Curții Supreme de Justiție este criticat textul art. 198, prin care se abrogă art. 103 din Legea nr. 92/1992, republicată, îl constituie nesocotirea faptului că, în România, ca și în statele europene cu un anumit grad de dezvoltare, „dreptul la pensie de serviciu îl au toate forțele de apărare a ordinii publice - armata, poliția și serviciile speciale”.”
În acest sens, se arată că justificarea acordării și menținerii pensiei de serviciu, în cazul magistraților, rezidă în statutul special al acestora, care le interzice exercitarea unor activități producătoare de venituri, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior, precum și în gradul ridicat de risc pe care îl presupune exercitarea funcției de magistrat, caracteristică de altfel comună, astfel cum se arată în sesizare, pentru întregul personal al forțelor de apărare a ordinii publice, a ordinii de drept. Din aceasta argumentare rezultă ideea inegalității de tratament între magistrați și cadrele militare.
OARE, JURISPRUDENȚA DUMNEAVOASTRĂ ACTUALĂ, TOTAL DEFAVORABILĂ MILITARILOR, PRIN CARE LE NEGAȚI ȘI ANULAȚI STATUTUL CONSTITUȚIONAL CONFERIT DE ART. 118, NU ESTE INEGALITATE DE TRATAMENT ÎNTRE MAGISTRAȚI ȘI MILITARI? NU CONTRAVIN LA CEEA CE SCRIATI IN DECIZIA 20/2000?
„Constatând că aceste elemente care diferențiază regimul de pensionare al militarilor și al magistraților de regimul general al pensiilor asigură un tratament juridic specific celor două categorii de asigurați, Curtea Constituțională reține că instituirea pensiei de serviciu pentru cadrele militare și pentru magistrați nu reprezintă un privilegiu, ci este justificată în mod obiectiv, ea constituind o compensație parțială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale cărora trebuie să li se supună militarii și magistrații. Astfel, aceste statute speciale stabilite de Parlament prin legi sunt mult mai severe, mai restrictive, impunând militarilor și magistraților obligații și interdicții pe care celelalte categorii de asigurați nu le au. Într-adevăr, acestora le sunt interzise activități ce le-ar putea aduce venituri suplimentare, care să le asigure posibilitatea efectivă de a-și crea o situație materială de natură să le ofere după pensionare menținerea unui nivel de confort material cât mai apropiat de cel avut în timpul activității.
Sub acest aspect, art. 30 alin. (1) din Legea nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare prevede pentru ofițerii, maiștrii militari și subofițerii în activitate obligația de a nu efectua activități care contravin demnității, prestigiului și normelor de comportare ce decurg din calitatea lor de cadre militare iar, alin. (2) al aceluiași articol instituie pentru categoriile menționate de militari interdicția de a îndeplini alte funcții decât cele în care sunt încadrați, cu excepția cumulului prevăzut de lege, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului apărării naționale, precum și interdicția de a fi asociat unic ori de a participa direct la administrarea sau conducerea unor organizații ori societăți comerciale, cu excepția numirii în consiliile de administrație ale regiilor autonome și societăților comerciale din subordinea Ministerului Apărării Naționale, din cadrul industriei de apărare sau în legătură cu aceasta.”
Un alt element comun care justifica în mod obiectiv și rezonabil un tratament juridic asemănător al magistraților și al cadrelor militare, inclusiv în ceea ce privește regimul de pensionare, îl reprezintă riscul pe care îl implică exercitarea profesiilor respective, ambele având un rol esențial în apărarea drepturilor omului, a ordinii publice, a valorilor statului de drept. În considerarea riscurilor la care se expun în exercitarea atribuțiilor lor militarii și magistrații, Parlamentul a stabilit pentru militari dreptul de a purta uniformă și dreptul de a folosi, în condițiile legii, arme iar, în mod corespunzător, în cazul magistraților, art. 91 alin. 3 din Legea nr. 92/1992, republicată, prevede dreptul acestora și al familiilor lor de a fi protejați în situațiile în care viața, integritatea corporală sau avutul acestora este supus unor amenințări.
Curtea Constituțională constată, pe de altă parte, că reglementarea în vigoare a pensiei de serviciu pentru militari, ca și cea a pensiei de serviciu pentru magistrați, cu diferențele pe care aceste pensii le prezintă față de pensia comună de asigurări sociale, nu constituie o încălcare a principiului egalității cetățenilor în fața legii, principiu prevăzut de art. 16 alin. (1) din Constituție. Această constatare se bazează pe specificul comun al activității militarilor și magistraților, care, astfel cum a rezultat din analiza anterioară a dispozițiilor constituționale și legale aplicabile, impune celor două categorii profesionale obligații și interdicții severe, precum și riscuri sporite, ceea ce justifică în mod obiectiv și rezonabil o diferențiere a regimului juridic de pensionare față de regimul stabilit pentru alți asigurați care nu sunt supuși acelorași exigente, restricții și riscuri.
„Într-adevăr, diferența de regim juridic ce se creează între pensia magistraților și pensia militarilor constituie, în condițiile înfățișate prin considerentele anterioare, o încălcare de către legiuitor a egalității de tratament juridic, ceea ce, în absența unei determinări obiective, este contrar prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție, în înțelesul conferit acestui text constituțional prin dispozițiile actelor internaționale privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte. Între acestea figurează și prevederile referitoare la nediscriminare ale art. E din partea a V-a Cartei sociale europene revizuite, al căror cuprins, conturat prin dispozițiile corespunzătoare ale anexei, cuprinde și dispoziția conform căreia „O diferență de tratament pe un motiv obiectiv și rezonabil nu este considerată ca discriminatorie”. Din aceste dispoziții, care sunt obligatorii pentru statul român, făcând parte din dreptul intern, conform art. 11 din Constituție, ca urmare a ratificării Cartei rezultă că este discriminatorie diferența de tratament juridic ce nu se întemeiază pe un motiv obiectiv și rezonabil. În același sens este de altfel și jurisprudența îndelungată a Curții Europene a Drepturilor Omului care a statuat, în aplicarea prevederilor art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenția privind apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, că reprezintă o încălcare a acestor prevederi orice diferență de tratament săvârșită de stat între indivizi aflați în situații analoage, fără o justificare obiectivă și rezonabilă (de exemplu, prin hotărârea pronunțată în cazul „Marks contra Belgiei”, 1979)”.
Din păcate, domnilor magistrați ai Curții Constituționale, ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie, ai instantelor din intreaga tara,jurisprudența dumneavoastră, privind militare de stat, în special cele de după anul 2015, este una de negare permanentă a statutului constituțional al militarului, de omisiune a coroborării necesare între art. 115 si 118 din Constituția României și de încurajare a discriminării și chiar persecuției Rezervei Armatei României – garant al democrației constituționale.
NE ÎNTREBĂM TOTUȘI, CUM NE AJUTĂ JURISPRUDENȚA DUMNEAVOASTRĂ SĂ NE ÎNDEPLINIM ACEST DEZIDERAT CONSTITUȚIONAL?
Semnatarii prezentei, în calitate de parte componentă a Rezervei Armatei României – garant al democrației constituționale, vă cer, domnilor magistrați ai Curții Constituționale, să ne recunoașteți statutul constituțional, să rețineți că noi suntem singura categorie socio-profesională din România în al cărui jurământ există sintagma „CHIAR CU PREȚUL VIEȚII”, că pentru noi jurământul nu este valabil doar până la ieșirea la pensie, ci chiar până ne cântă trompetul lângă sicriu.
Spre deosebire de dumneavoastră care nu vă supuneți decât Legii nr. 47/1992 privind organizarea si funcționarea Curții Constituționale și care vă considerați DOAR GARANTUL SUPREMAȚIEI CONSTITUȚIONALE, nu și îndeplinitorul conținutului ei, dumneavoastră pentru care nu există răspundere constituțională, juridică, nici cel puțin morală, noi respectăm întocmai prevederile Constituției și ale legilor.
Spre deosebire de dumneavoastră care vă auto-garantați drepturile, noi datorită jurisprudenței dumneavoastră strâmbe, nu mai avem nici posibilitatea redobândirii drepturilor în instanță, deoarece dumneavoastră ne-ați pus această barieră juridică.
Dumneavoastră v-ați autodefinit garantarea astfel încât nimeni nu vă poate afecta drepturile, chiar fiind în contradicție și încălcând prevederile Legii nr .161 din 19 aprilie 2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, care la art. 70 și 71 prevede:
„Art. 70. Prin conflict de interese se înțelege situația în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcție publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influența îndeplinirea cu obiectivitate a atribuțiilor care îi revin potrivit Constituției și altor acte normative.
Art. 71. Principiile care stau la baza prevenirii conflictului de interese în exercitarea demnităților publice și funcțiilor publice sunt: imparțialitatea, integritatea, transparența deciziei și supremația interesului public”.
Reamintim faptul că magistrații Curții Constituționale îndeplinesc funcții de demnitate publică, conform art. 1, punctul 9 din Legea nr. 176 din 1 septembrie 2010, privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative.
ÎN ACESTE CONDIȚII, DOMNILOR MAGISTRAȚI, NU SUNTEȚI CUMVA ÎN CONFLICT DE INTERESE ATUNCI CÂND VĂ AUTO-ATRIBUIȚI STATUT CONSTITUȚIONAL, IAR MILITARILOR, CĂRORA LE REVINE PE DREPT ACEST STATUT, CONFORM ART. 118 DIN CONSTITUȚIE, ÎL NEGAȚI?
Va reamintim Doamnelor si Domnilor magistrati ca:
- in conformitate cu prevederile art. 20 alin. (2) din Constitutia Romaniei si ale art.14 „Interzicerea discriminarii” din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a Libertatilor fundamentale si art. 1 din Protocolul nr. 12 de la Roma din 04.11.2000, este obligatoriu sa se elimine, prin modificarea corespunzatoare a legislatiei in domeniu, discriminarea create intre militarii cu pensii militare de stat si celelalte categorii socio-profesionale referitoare la faptul ca pensiile militare de stat nu se mai actualizeaza in raport cu cresterea soldelor, corespunzatoare acelorasi functii, ramanand blocate, in timp ce celelalte pensii, in special celelalte pensii de serviciu, se actualizeaza in raport cu cresterea salariilor, corespunzatoare acelorasi functii; Precizam ca discriminare se creeaza si intre pensionarii cu pensii militare de stat care au iesit la pensie inainte de majorarea soldelor in raport cu cei care au iesit la pensie dupa majorarea soldelor, la functii, grade, studii si vechime egale (care au avut aceleasi conditii de munca);
- in conformitate cu prevederile art. 11 alin. (2) din Constitutia Romaniei “tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern” si ca urmare si prevederile referitoare la salarizarea si pensiile militarilor romani prevazute in documentele de aderare a Romaniei la Tratatul Atlanticului de Nord trebuie sa fie aplicate intocmai, prin modificarea corespunzatoare a legislatiei in domeniu; precizam ca garantii aplicarii intocmai a documentelor de aderare a Romaniei la Tratatul Atlanticului de Nord sunt Parlamentul, Presedintele si Guvernul Romaniei;
- in conformitate cu prevederile art. 147 alin. (4) din Constitutia Romaniei coroborate cu prevederea din Decizia CCR nr. 20/2000 referitoare la pensiile magistratilor si ale militarilor, ca sa se aplice “un tratament juridic asemanator magistratilor si cadrelor militare, inclusiv in ceea ce priveste regimul de pensionare”, care este justificat in mod obiectiv si rezonabil si de riscul pe care il implica exercitarea profesiilor respective …” si ca “... nu se identifica o ratiune suficienta care sa justifice aplicarea unui tratament diferit magistratilor fata de cadrele militare permanente” trebuie modificata/completata in cel mai scurt timp legislatia din domeniu; Deci modul de acordare si calcul a pensiilor militare de stat si pensiile magistratilor trebuie sa fie identic (varsta de acordare, baza de calcul a pensiei, calculul cuantumului pensiei, actualizare in raport cu cresterile salariale ale activilor, la functii similare etc.)
SUSTINATORII PREZENTEI PETIȚII, MEMBRII AI REZERVEI ARMATEI ROMÂNIEI, vă întreabă: ȘI TOTUȘI, Art. 16 – Egalitatea în drepturi - este valabil numai pentru dumneavoastra ,nu este valabil și pentru militarii Romani ?
Drept pentru care suntem de acord cu conținutul prezentei.
Pentru conformitate
Presedintele
Ligii pentru Apararea Drepturilor Pensionarilor Militari
General de brigada in retragere
Nicolae GROPAN
Îmi place
Comentează

Comentarii

  1. Inainte de a-i lua la intrebari pe magistrati,nu ar fi mai bine ca fiecare dintre noi sa ne raspundem la urmatoarea intrebare:Avea sau nu avea Romania in 1989 o Constitutie?Unde scria in constitutia respectiva ca armata trebuie sa se "instruiasca " in agricultura,mine,canal etc?Daca nu scria,iar armata a participat la faurirea s.s.m.d.,inseamna ca nu-i nimic nou sub soare...Daca atunci ,ce-i care aveau nu numai dreptul dar si obligatia sa protesteze impotriva acestui fapt,nu au facut-o,de ce sa ne ofuscam ca urmasii lor nu o fac acum?Nu asta au invatat de la "vrednicii" inaintasi? Viata se razbuna...Vae victis!

    RăspundețiȘtergere
  2. Sunt destule disensiuni in societatea romaneasca; asta mai lipseste, zazania intre noi si abordarile negativiste, atunci cand incercam sa indreptam lucrurile strambe, precum in acest demers al LADPM, inaintat de presedintele Ligii (da, stim de multitudinea de forme asociative ale noastre, ale rezervistilor, care au activitatea sublima ... dar care lipseste cu desavarsire!). Totala sustinere si speranta in rezultate favorabile si cu urmari benefice pentru intreaga rezerva a Armatei Romane si a instituțiilor publice de apărare, ordine publică și securitate națională.

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Poate sa-mi explice cineva?

  Ne-au furat psd-istii mai ceva decat talharii de drumul mare, nu ne-au solutionat inechitatile din domeniul pensiilor militare si mai, mai ca ne-au scos la periferia societatii... cu toate astea cei mai multi dintre noi i-au votat de fiecare data... Pnl-istii ne-au furat si ne fura mai ceva decat hotii de buzunare, ne-au blocat si salariile si pensiile militare si absolut orice altceva ce ne mai dadea o bruma de speranta... cu toate asta multi dintre noi sunt in stare sa te stranga de gat daca zici ceva de Orban, Ciuca, Catu si tot neamul lor... Ne mint si ne prostesc usr-istii de zici ca nu-i adevarat... Ne-au prostiti copii de nu te mai poti intelege cu ei... Ne-au lasat sa ne inmormantam neamurile precum cainii... Ne vand la orice strain mai cu tupeu iar   Ciolos a facut praf singura lege care mai dadea o bruma de oxigen pensionarilor militari... si cu toate asta cei mai multi dintre noi au fugit si i-au votat si declara sus si tare ca ei sunt viitorul aceste natii... Desp

INTAMPLARI SAU CEVA MAI MULT

  INTAMPLARI SAU CEVA MAI MULT Incepand cu data de 01.07.2021 ora 13.00 am fost blocat total, telefoane, adresa e-mai, SMS, Messenger, Wattshap pana azi dimineata la ora 10.00, motiv pentru care nu am putut comunica cu nimeni si nici nu am vazut ce se mai intampla in spatiul virtual. Azi dimineata mare surpriza. Pe una din paginile unui domn ,,deontolog, atotstiutor gasesc in data de 30.06 amenintarea fatisa cu puscaria 3 luni la un an sau amenda la adresa subsemnatului, precum si o actiune grosolana de intimidare, manipulare, dezinformare si dezbinare. ,,Aflăm din Comunicatul nr 28 din data de 25.06.2021, al LADPM, că pe 30 .06 2021, se va judeca și procesul intentat de LADPM împotriva CPS privind cei 5% ( prima minciuna – dosarul 15171/3/2020* se refera la aplicarea HG nr.1/2017 – e impardonabil ca un ,,specialist ” in date exacte sa faca confuzie) care au făcut obiectul celor două procese, ale MAI și MApN, cu Curtea de conturi. Amintesc tangențial faptul că procesul este inutil pen

Scrisoare deschisa adresata domnului profesor Dancu

  In primul rand imi cer scuze ca m-am adresat cu… “domnule profesor” dar in conceptia mea nu poate exista o comparatie intre nobila meserie de “profesor” si impostura pozitiei politice ministeriale. Evident ca pot exista si exceptii dar, din pacate spatiul carpato-danubiano-pontic este ocolit de astfel de exceptii… Pentru a nu va introduce in complexitatea problemelor cu care se confrunta Ostirea romana astazi probleme cu care indiferent de cat de bine intentionat ati fi dumneavoastra nu aveti cum sa…rezonati o sa ma rezum sa va prezint niste… de-a dreptul anomalii de bun simt, ca sa nu spun legislative la care ar trebui sa cautati dumneavoastra un raspuns si daca il gasiti sa ni-l transmiteti si noua dar… incercati sa documentati problemele in afara stafului dumneavoastra pentru ca istoria contemporana ne arata ca cei care-l inconjoara pe ministru sunt doar oamenii interesului personal asta incluzand si atentia exagerata de a nu-l… deranja pe ministru cu probleme care suporta a