Liga pentru Apărarea Drepturilor Pensionarilor Militari

Atat timp cat ne comportam ca babele (as zice, mosii!) pe marginea santului, nu vom arata ca suntem <militarii din rezerva armatei>, asa cum isi trag unii cu caramida in piept, ci (doar) niste batranei senili si impotenti, buni (doar) de gura. Atat timp cat vom continua doar <sa ne fotografiem> alaturi de <personalitatile marcante ale epocii> si sa le trimitem scrisori ori memorii siropoase, cu obedienta tipica a militarului servil, nu vom convinge lumea ca suntem in stare (si) de fapte, nu (doar) de vorbe. Atat timp cat ne comportam ca militarii <de salon> obisnuiti (doar) sa intoarca o adresa de pe o parte pe alta timp de trei zile si sa <elaboreaze> un raspuns in alte cinci, nu vom obtine nimic pentru noi si pentru breasla. Atat timp cat nu actionam, ci doar mimam, doar vorbim, ne meritam cu prisosinta soarta. Cei care ne batjocoresc isi freaca mainile cu satisfactie si rad de noi. Ne <ciuruie> permanent. Ne ingroapa unul cate ...

Problemele pensionarilor militari se pot rezolva, in opinia mea: 1. prin implicare individuala (adica fiecare pe cont propriu) sau 2. prin implicare colectiva, in special prin actiunea conjugata a structurilor asociative ale militarilor. In prima situatie calea de abordat si bugetul sunt individuale. Succesul ori infrangerea, de asemenea. In a doua situatie se pot obtine rezultate prin voluntariat, ceea ce inseamna implicare colectiva, alegerea cailor, distributia echitabila a sarcinilor si eforturilor, inclusiv financiare (efortul financiar e relativ redus). Prin aceasta modalitate se pot aborda: calea juridica, calea sindicala, calea psihologic-militara, calea politica, calea administrativa etc. Complex si combinat, ca la cunoasterea tehnicii de pe vremuri. Personal, am optat pentru aceasta solutie, crezand ca sunt camarazi care vor si pot sa se implice...in numar mare!! M-am inselat. Exista si optiunea <strangerii de fonduri>, proportional cu pensia si cu gradul...

Dragi camarazi! Constat cu mare parere de rau ca traim in...   Tara lui... Nimanui... In ultima perioada de timp suntem martorii plini de stupefactie la o serie de actiuni complet anti nationale, complet anti constitutionale, complet anti morale, complet anti sociale si lista cu anti ar putea continua la nesfarsit... Si stiti ce ma intreb cu mare nedumeririe...? Daca eu, un biet pensionar militar coplesit de... importantele sarcini incredintate de familia personala am reusit sa sesizez acest lucru, structurile statale vigilente, platite din banii nostri cu simbrii dintre cele mai consistente ce pazesc? Pe toate ecranele se lafaie un prim ministru de prin vecini care printre randuri ne injura copios si ne anunta rituos ca la 1 Decembrie toti conationalii de aceeasi origine cu dumnealui nu vor iesi in strada sa joace Hora Unirii ci se vor imbraca in doliu si vor jeli ca de, daca noi acum 100 de ani ne-am reintregit   lor le-a fost furata ditamai bucata de tarisoara ....

Dragi camarazi! Se pare ca prognoza potentatilor politici damboviteni contemporani referitoare la drumul ireversibil spre lada de gunoi a istoriei a rezervistilor militari a fost complet eronata... Se pare ca realitatea zilei si in mod deosebit atitudinea harpareata a megiesilor huni, urmasii bicisnicului Attila si ai lui Horthy, care asteapta cu mana pe suriul cu lama ruginita de sangele romanilor din Ardeal sa smulga brazda dupa brazda din Sfantul nostru taram a aprins niste beculete in creierele imbibate de betia puterii a actualei clase politice... Se pare ca stranepotii hunilor si-au dat seama ca NATO este mult prea mare si mult prea departe ca sa se amestece in conflictele locale ale unor liliputani din coasta estica a Uniunii Europene iar paiatele de la Bruxelles sunt prea stresate de iesirea din hibernare a ursului siberian decat de goana cailor hunilor din pusta catre codrii nostrii asa ca... iacata-ne cu... pardonul gol... taman asa cum am fost de fiecare data cad uni...

O vreme militarii au fost lasati si chiar ajutati sa-si faca meseria. Am prins acele vremuri. O vreme, in ciuda unor sincope, militarii au fost chiar respectati. Unii au ajuns la pensie. A venit insa vremea cand cozile de topor, incepand cu un betiv ordinar, vanzator de flota si tradator de tara, continuand cu o femeiusca parsiva, trecuta prin ciurul si darmonul politic, o <vuvuzea> care manipuleaza perfid si tenace, ei <alesii neamului> au decis, in dispretul legii, ca nu-si mai pot exercita incapacitatea manageriala decat lovind in o parte a valorilor nationale. Si pentru ca biserica e un instrument electoral benefic s-au intors cu <manie proletara> spre armata si spre militari. Camarazi, Indiferent ca sunteti in activitate sau la pensie, <oprobiul> la care sunt supusi militarii in ultimii 5-8 ani ne priveste pe toti. Fara exceptie! Ne prefacem ca nu e asa, dar realitatea e alta. Durerea e generala. Doar ca nu o simt toti inca. Parca totusi prea ...