Treceți la conținutul principal

2 februarie 2022

 


De-a lungul anilor LADPM a incerct sa gaseasca cele mai potrivite metode pentru a constientiza decidentii politici ca au o obligatie morala fata de militari.

Indiferent de pozitia acestora… in retragere, in rezerva sau in activitate militarii au dat si dau pentru Tara lor si pentru societate tot ce li se cere si tot ce este nevoie pentru ca acestea sa-si poata duce existenta in conditii optime pentru viata, munca, instruire, odihna, relaxare, intr-un cuvant… existenta societatii sa nu fie perturbata de factori externi sau interni.

Evident ca in schimbul acestei sigurante pe care o primeste societatea are niste obligatii fata de categoria militarilor.

Istoria ne arata ca din cele mai vechi timpuri societatea romaneasca a stiut cum sa se achite de aceste obligatii, evident ca in functie de contextual contemporan… si a reusit sa lase militarii sa se concentreze mai mult pe problemele de pregatire si de aparare a Tarii, atunci cand a fost nevoie si mai putin pe problemele lor personale.

Din pacate, in ultimile zeci de ani, societatea, prin clasa ei conducatoare a cam uitat sa-si indeplineasca datoriile materiale si morale fata de militari lucru care, evident a deturnat atentia acestora de la menirea lor si i-a determinat sa incerce sa identifice cai si metode atat pentru a-si asigura lor si familiilor lor necesarul pentru trai dar si pentru a atrage atentia conducatorilor societatii ca s-au abatut flagrant de la niste obligatii si traditii care au marcat ca un fir rosu istoria Tarii noastre.

LADPM a aparut si functioneaza inca tocmai din nevoia militarilor de a putea, intr-o forma organizata si legala sa determine decidentii politici contemporani sa inteleaga si sa accepte ca mentinerea Armatei, unul dintre principalii piloni ai existentei unui stat nu presupune doar inzestrarea tehnica a acesteia sau semnarea a cat mai multe tratate de alianta ci presupune, in mod deosebit grija fata de militari pentru ca acestia reprezinta, de fapt esenta acestei Armate.

Eforturile LADPM in ultimii ani nu au fost intotdeauna incununate cu succesul scontat din mai multe motive… insensibilitatea politicienilor la starea de siguranta a Tarii fiind evident unul dintre acestia pentru ca o Tara puternica din punct de vedere militar nu ar permite cu atata usurinta tradari nationale si vanzari pe nimic dar cu comisioane enorme a tot ceea ce a reprezentat bogatia naturala a acesteia.

Un alt motiv il reprezinta faptul ca politicienii avand drept singur scop ajungerea si mentinerea cat mai mult in scaunul puterii, locul de unde isi pot permite sa comita toate faradelegile presupune un vot, vot care mai mult sau mai putin democratic se obtine prin minciuna, prin mita si prin alte astfel de metode iar militarii… nici nu reprezinta o tinta din punct de vedere numeric si nici nu pot fi pacaliti chiar asa de usor cu o sacosa cu ulei, zahar si malai… asa ca… ce motiv ar avea politicienii sa-si apropie si sa fie corecti cu militarii…?

Cu toata lipsa unor realizari majore LADPM  a continuat si continua sa incerce sa readuca militarii pe locul care li se cuvine in cadrul societatii si sa o determine pe aceasta, prin intermediul conducatorilor sai vremelnici sa-si schimbe atitudinea fata de militari si sa aiba fata de acestia comportamentul cuvenit pe masura  greutatilor si sacrificiilor care le-u marcat viata si carierile dedicate apararii Tarii.

In timp modalitatile adoptate de LADPM in lupta sa au fost multiple si diverse… de la audiente la decidentii politici si militari la scrisori deschise catre acestia, de la scrisori si interpelari adresate camarazilor activi cu functii insemnate in lantul decizional militar national pana la scrisori adresate conducatorilor aliantelor militare internationale la care Armata romana este parte, de la scrisori su audiente la Avocatul poporului pana la actiuni in instanta cu mii si mii de participanti, de la pichetari la mitinguri si marsuri, de la proteste locale pana la proteste desfasurate in capitala si chiar la Bruxelles intr-un cuvant o gama destul de mare si de variata de forme si metode menite a… sensibiliza decidentii dar… din pacate rezultatele sunt cele pe care toti le cunoastem…

In acest moment se pune o intrebare…

Ce facem…?

Renuntam si ne declaram invinsi sau mergem mai departe cu speranta ca vom apuca in aceasta viata sa ne recapatam onoarea militara si drepturile materiale legale si morale care ni se cuvin?

Vorbeam mai sus de mitinguri si de numar…

Din pacate mitingurile organizate de LADPM sau la care aceasta a luat parte nu s-au bucurat de un sprijin numeric corespunzator de la membrii ei in special dar nici de la ceilalti pensionari militari…

De ce?

Nu putem spune si nici intelege…

Cand vezi ca vin in capitala pentru a participa la o astfel de activitate camarazi din Cluj, Suceava, Galati, Constanta, Pitesti si cine mai stie de pe unde iar camarazii din Bucuresti… nu…

Ce poti sa mai spui….?

Miercuri, pe 2 februarie LADPM face o poate ultima incercare de-i convinge pe camarazii bucuresteni ca este momentul sa vina si ei si sa se lupte, prin simpla prezenta doar, pentru drepturile lor…

Stiu ca, din pacate, multi, foarte multi dintre noi avem probleme de familie si de sanatate dar… cand il vezi pe colegul meu de clasa din liceul militar si bunul meu  prieten Dan Ilinca din Filiala Bacau a LADPM ca vine in scaunul cu rotile pentru a milita pentru drepturile lui si ale noastre… oare camarazii bucuresteni pe care Bunul Dumnezeu i-a ferit de un asemenea betesug… ce au de spus… si mai mult de atat… oarecum se simt…?

Nu stiu daca miercuri ne vom obtine toate drepturile cuvenite…

Nu stiu daca vom obtine macar o parte dintre acestea dar… haideti sa aratam miercuri decidentilor politici si militari ca totusi… onoarea militara si camaraderiea nu au disparut iar noua… sa ne aratam ca inca mai reprezentam ceva in societatea contemporana si cel mai important… ca inca avem camarazi pe care nu putem bizui in orice imprejurare…

Asa sa ne ajute Bunul Dumnezeu!         

 

Gachi David

 

 

 

 


 

 

 

 

 

 

 

    

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Cum s-a dovedit a fi prea mica usa de intrare in Istorie pentru Nica a lui Ciuca...

Istoria are inima larga, consemneaza si pe cei buni si pe cei rai, am putea spune ca deopotriva. O singura categorie de oameni nu si-a gasit, nu-si gaseste si nu-si va gasi niciodata locul in istorie. Bineinteles ca ma refer la anonimi. Acestia sunt uitati de toata lumea si cand totusi cineva isi mai aduce aminte de ei sunt trecuti, invariabil la... si altii... Aceasta este si soarta pe care si-a ales-o si cel mai proaspat ex sef militar al Ostirii romane, un anonim pefect cu o poza color pe peretii ministerului pe care se va aseza praful fara ca vreo privire curioasa sa o mangaie admirativ zicand-si "domnule, asta era OM odata" cum se spune despre cativa dintre cei ramasi in galeria adevaratilor Capi ai Ostirii romane care indiferent de vremuri au stiut sa dea piept cu toti si cu toate numai si numai pentru a tine stindardul Armiei sus, atat de sus incat toti care cautau la el intai faceau o inchinaciune la Bunul Dumnezeu apoi fara sa fie nevoie sa-si coboare privi

Scrisoare deschisa catre aliatul NATO

  Draga NATO! Suntem unii dintre aliatii tai… Chiar daca nu mai suntem in activitate si acum purtam   haina de rezervist noi ne consideram   aliatii tai pentru ca inca mai avem obligatii militare si mai mult ca sigur ca daca incep valurile dinspre rasarit o sa reimbracam haina militara si o sa punem mana pe arma pentru a ne apara si Tara dar si pe tine… Stiu ca iti este cam greu sa-ti amintesti de noi dar sa stii ca ti-am fost alaturi multi ani de zile… Si in Bosnia… si in Kosovo… si in Iraq… si in Afghanistan… cam peste tot pe unde tu aveai nevoie sa arati Lumii ca esti o forta si ca poti impune ordinea si pacea acolo unde iti faci prezenta… Cum nu ne stii…? Eram langa Iosif Silviu Fogarasi si Mihail Anton Samoila cand au fost doborati in Afganistan… Eram langa   Narcis Sonei cand a cazut in Kandahar… Eram langa Sandu Valerica Leu cand s-a stins in Zabul… Eram langa toti camarazii nostri care ti-au dat sangele si viata lor… Lina sa le fie odihna in Ceruri, acolo

MESAJ ADRESAT EXCLUSIV PENSIONARILOR MILITARI, ONORABILI SI DEMNI

CITITI PANA LA SFARSIT...PENTRU CA NU STITI CE PIERDETI!! DISTRIBUITI CATRE PENSIONARII MILITARI DIN AGENDELE PERSONALE, PRECUM SI IN GRUPURILE ACESTORA DE PE PLATFORMELE SOCIAL-MEDIA 1.Sunteți pensionar militar? 2.Apreciați că vă sunt respectate și apărate drepturile? 3.Simțiți că aveți o pensie nemeritată? 4.Sunteți pregătit pentru momentul în care o putere vremelnică, oricare ar fi ea, va distruge sistemul pensiilor militare de stat? 5.Considerați că ar fi benefic să lupte cineva pentru drepturile dvs., astfel încât să aveți asigurată liniștea și confortul anilor de pensie? Daca ați răspuns cu DA la toate întrebările, vă dorim o pensie lunga și multă sănătate. Dacă aveți (și) răspunsuri cu NU și doriti o soluție, vă informăm respectuos că LIGA PENTRU APĂRAREA DREPTURILOR PENSIONARILOR MILITARI, constituită legal în baza Constituției României art. 40 și Legii 502/2004 se regenerează, se reorganizează și își propune să reprezinte unitar și eficient pe membr