Parerea Curtii Constitutionale...

 Aceasta este... "parerea" Curtii Constitutionale legata de "egalitatea" intre generatii...

Ca sa stiti de unde ni se trage...

Dreptul securităţii sociale

CCR. Decizie de respingere a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 59 și art. 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat 07.01.2021 | JURIDICE.ro

JURIDICE - In Law We Trust

LinkedInFacebookFacebook MessengerWhatsAppPrintFriendly

În Monitorul Oficial, Partea I nr. 4 din 4 ianuarie 2021 a fost publicată Decizia nr. 343/2020 referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 59 și ale art. 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat.

Obiectul prezentei excepții de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 59 și ale art. 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, care au următorul conținut:

Art. 59: „Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează, din oficiu, în fiecare an, cu rata medie anuală a inflației, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea și comunicat de Institutul Național de Statistică. Dacă în urma actualizării rezultă un cuantum al pensiei mai mic, se păstrează cuantumul pensiei aflat în plată.”

Art. 60: „La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei.”

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține, cu referire la pretinsul caracter contradictoriu al normelor criticate, că art. 59 și art. 60 din Legea nr. 223/2015 vizează două situații diferite. Astfel, art. 59 se referă la indexarea pensiilor de serviciu deja stabilite, în conformitate (și) cu prevederile art. 60 din Legea nr. 223/2015, indexarea reprezentând o măsură legală de protejare a pensiilor de serviciu față de efectele pe care le poate avea inflația asupra valorii reale a acestora, în vreme ce art. 60 constituie expresia opțiunii statului de a nu permite ca o pensie de serviciu să aibă o valoare mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei.

Cu referire la pretinsa retroactivitate și încălcare a principiului drepturilor câștigate, Curtea reţine că legiuitorul are dreptul și obligația să stabilească criteriile și condițiile concrete ale exercitării dreptului la pensie, inclusiv modul de calcul și de actualizare a cuantumului pensiei. Noile reglementări nu pot fi aplicate cu efecte retroactive, respectiv în privința cuantumului pensiilor anterior stabilite, ci numai pentru viitor, începând cu data intrării lor în vigoare.

În ceea ce privește principiul egalităţii în drepturi, Curtea reiterează jurisprudența sa constantă potrivit căreia deschiderea dreptului la pensie este guvernată de principiul tempus regit actum, neputându-se considera că reglementările anterioare acestui moment, referitoare la condițiile acordării dreptului la pensie, generează o așteptare legitimă. Astfel, până la momentul pensionării, se pot succeda mai multe reglementări, care stabilesc condiții de pensionare diferite, relevantă fiind însă doar cea aplicabilă la momentul acordării acestui drept.

De asemenea, cu privire la pretinsa discriminare a pensionarilor militari față de pensionarii din sistemul public, Curtea a stabilit că, formulându-se astfel de critici, se ignoră deosebirea conceptuală majoră dintre natura pensiilor de serviciu, pe de o parte, și, pensiile contributive, pe de altă parte. Tocmai pentru că natura pensiilor este diferită, Curtea a apreciat că este improprie situarea beneficiarilor pensiilor de serviciu militare în aceeași categorie cu beneficiarii pensiilor contributive.

Autorul excepţiei mai arată că, potrivit CEDO, prestațiile sociale constituie obiect de protecție, indiferent de natura contributivă sau necontributivă a acestora. Curtea reține că, în Decizia de admisibilitate pronunțată în 6 iulie 2005 în Cauza Stec și alții contra Regatului Unit al Marii Britanii, echivalența stabilită în decizia amintită de către CEDO vizează prestații sociale cu un accentuat caracter social și se referă la faptul că, odată ce statul a prevăzut în legislația sa un drept de asemenea natură, necondiționat de realizarea unei contribuții, atunci titularii acestei din urmă prestații sociale dețin un bun la fel ca acele persoane care sunt îndreptățite la prestația socială a statului în temeiul contribuției realizate. Instituirea pensiei de serviciu pentru cadrele militare și pentru magistrați nu reprezintă un privilegiu, ci este justificată în mod obiectiv, ea constituind o compensație parțială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale cărora trebuie să li se supună militarii și magistrații. Astfel, aceste statute speciale stabilite de Parlament prin legi sunt mult mai severe, mai restrictive, impunând militarilor și magistraților obligații și interdicții pe care celelalte categorii de asigurați nu le au.

În final, Curtea observă considerentele invocate în nota de fundamentare a OUG nr. 59/2017 pentru emiterea acestui act normativ, anume necesitatea atenuării discrepanțelor existente între diferite categorii de pensionari şi diminuarea efectelor negative care s-ar produce asupra bugetului de stat, având în vedere creșterile anuale semnificative ale salariilor pe care le introduce Legea-cadru nr. 153/2017. Analizând aceste aspecte, Curtea a apreciat că, în contextul în care o modificare legislativă de amploare, așa cum este cea determinată de adoptarea unei noi legi-cadru de salarizare a personalului plătit din fonduri publice, este susceptibilă să determine un impact bugetar semnificativ, ce reclamă adoptarea unor măsuri urgente menite să prevină apariția unor consecințe negative considerabile asupra bugetului de stat, aceasta poate fi privită ca o situație ce are caracter extraordinar.

Pentru toate aceste considerente, Curtea Constituţională a respins excepția de neconstituționalitate, constatând că dispozițiile art. 59 și ale art. 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat sunt constituționale în raport cu criticile formulate.