Mesaj catre un prieten...

Iti mai aduci aminte de prima noapte in care ne-am cunoscut?

Eram amandoi ceva mai mari... de o schioapa si deabea ne vedeam de dupa niste valize imense in care mamele noastre ingramadisera tot dorul care urma sa vie...

Eu stiu ca ma tineam batos si ca ma feream cu prea putina discretie de mana tatalui meu care cu inima mai..." batanda"  decat a mea incerca sa mai simta odata in podul palmei pe copilul pe care stia ca odata cu urcarea in tren il va pierde...

Si stia Tata ce stia...

Mai tii minte?

Eram amandoi pierduti, inghiteam in sec si oscilam intre a sta cu fruntile lipite de geamuri si cu icoana parintilor de pe peron in ochii care innotau in lacrimi si indiferenta fortat afisata de... barbati in devenire care plecau prima data de acasa singuri, cu trenul catre Campulung Moldovenesc, catre viata militara...

Mai tii minte cum din acele clipe am fost mereu alaturi timp de sapte ani...?

Mai tii minte cum aveam paturile unul langa altul si deja nu ne mai sfiam sa oftam indelung pentru ca stiam ca cel de langa noi ne era ca un frate si ca nu va rade de slabiciunea noastra...

Mai tii minte cum am stat timp de patru ani in aceeasi banca si cum ne-am sustinut in permanenta reusind nu de putine ori sa inselam chiar si vigilenta profesorului Bejenaru?

Mai tii minte prima invoire si cat de mult ne-am ciorovait pana cand am hotarat cu care dintre cele doua surori gemene vom dansa?

Mai tii minte acele momente in care ma strangeai de umar ca sa ma ajuti sa trec ceva mai usor peste plecarea tatalui meu?

Mai tii minte cum imparteam amandoi placintele si prajiturile din coletele primite de acasa?

Mai tii minte cum ne numaram de cateva ori pe zi banii pe care ii mai aveam pana la urmatorul mandat si ne interebam la ce sa renuntam... la biletele la film sau la buchetele de flori pentru surorile cu care ne intalneam?

Mai tii minte cat ne-am bucurat dupa ce am luat Bacul si am hotarat sa mergem la aceeasi Scoala militara?

Mai tii minte cu cata infrigurare am asteptat depunerea Juramantului militar?

Mai tii minte noptile in care imparteam serviciul de palanton ca sa pierdem doar o ora jumate de somn in locul celor trei regulamentare?

Mai tii minte fiorii de la prima tragere din poligon?

Mai tii minte bucuria si imbratisarile de dupa Avansare?

Eram niste frati cu mult mai frati decat cei proveniti din aceeasi parinti...

Eram niste frati care ne-am fi dat fara nicio retinere viata unul pentru altul...

Au fost sapte ani in care simtindu-ne umar la umar am trecut mai usor peste toate...

Si chiar daca dupa aceea viata ne-a dus pe drumuri separate inimile noastre bateau in acelasi ison...

Iar acum am ajus sa stergem totul dintr-o miscare doar pentru ca fiecare dintre noi isi doreste un alt castigator a unor alegeri prezidentiale...?

Crezi tu ca dintre cei doi este vreunul caruia chiar ii pasa de noi asa cum ne-a pasat noua toata viata unul de altul?

Crezi tu ca dintre cei doi este vreunul care isi va lasa confortul vilelor prezidentiale ca sa vina sa locuiasca langa noi intr-un cartier de la marginea Bucurestilor...?

Crezi tu ca dintre cei doi este vreunul care sa ne fie alaturi daca soarta ne va duce pe un pat de spital?    

Eu nu pot sa cred asa ceva...

Eu sunt sigur ca tot noi ne vom sprijini unul pe altul in toate situatiile asa ca nu cred ca s-a nascut inca pe acest Pamant politicianul pentru care noi doi sa stricam o prietenie de o viata...

Da dragi camarazi, am vazut zilele acestea cum s-au stricat prietenii doar pentru ca unii simt romaneste iar altii considera ca, combatand prostia or sa o duca mai bine decat pana acum...

Am vazut cum din dorinta de a parera mai europeni, mai cu acces la cancelariile lumii unii renunta la neaosul simt romanesc si la iubirea de Tara de parca acolo e ingramadeala de cateii cu covrigi in coada...

Am vazut cum unii se balacaresc ca la usa cortului de parca viitorul ales, indiferent care va fi acela, le va umple frigiderul cu de toate si portofelele cu euroi...

Oameni buni..., nu stricati prietenii de o viata pentru un vot de cateva secunde...

Dragi preteni, nu uitati nicio secunda ca satisfacerea orgoliului personal de a fi nimerit candidatul castigator nu va compensa pierderea unui prieten...

Si mai mult de atat, dragi pensionari militari, nu uitati ca niciunul dintre cei doi candidati nu merita votul nostru fie numai si pentru faptul ca timp de anii de zile ne-au dispretuit, ne-au tratat ca pe ultimii membrii ai societatii, ne-au inghetat pensiile, ne-au tinut pe la usi atunci cand le-am solicitat audiente si ne-au lasat sa ragusim strigand in strada atunci cand am mers sa le spunem pasurile noastre.

Credeti ca merita sa ne uram intre noi pentru acesti oameni?

Va asigur ca nu...      

Gachi David