Treceți la conținutul principal

In ciclul...Cam cum a fost...


 Nu am fost in situatia, de a fi mutat prin atatea unitati militare, in schimb am fost deportat , pardon detasat in Unitati Militare din Economia Nationala. Prima detasare a fost in V(J)alea JIULUI , o unitate care dadea tarii cat mai mult carbune. Plutonul din subordine, lucra la mina Paroseni, cea mai mecanizata din Vale. Statul de organizare prevedea si functia de ajutor cdt.pl.(subofiter) dar nu era incadrata, asa ca ma luptam sa suplinesc si aceasta disfunctionalitate. Desteptarea la ora 02.00 , deplasarea la unitate , destepatrea subunitatii ,, program de diminineata; inviorare , igiena , intretinerea sectoarelor (la ora 03.00 se faceau paturile , se lustruiau podelele, se stergeau geamurile, se maturau sectoarele exterioare(va rog sa va imaginati cum niste copii de 20 de ani maturau in miez de noapte o alee sau un platou!). Urma masa de dimineata cred ca era la 03.30 , dupa care ne deplasam pe jos(norocul nostru ca mina era la un kilometru distanta, era ca o plimbare pe marginea soselei ). Ajunsi la mina , intram din nou la masa , obligatorie la intrarea in subteran; urma echiparea si apelul la intrarea in sut si bineinteles deplasarea la colivie ; alunecarea la minus 300- 400 metri in maruntaile muntelui . In decurs de o luna aveam obligatia sa trec pe la fiecare loc de munca din subteran unde lucrau omuletii armatei la scos carbune; acestia faceau muncile necalificate (muncitor necalificat=vagonetar), adica carat materiale , unelte , scule etc. La ora 07.00 se termina partea l a programului meu zilnic( schimbul l). La ora 14 00 incepea partea doua a programului care se termina la ora 19.00. In a doua parte a programului , succint era urmatorul : ora 14.00 asistam la iesirea din subteran, apelul, imbaierea, predarea echipamentului de protectie, lampa , masca contra gazului si deplasarea la unitate , din nou pe jos . In unitate, plutonasul de 50 de militare intra la masa de pranz , dupa care desfasura activitati de relaxare la clubul subunitatii(un dormitor amenajat cu mese scaune , televizor , etc): televizor ,scris scrisori , citit . intretinerea sectoarelor , masa de seara iar la ora 19.00 era stingerea. Toate aceste activitati se desfasurau sub conducerea nemijlocita a subsemnatului. A fost o expierenta intersanta prin ineditul ei: am vazut utiljele la lucru in subteran , inspecial ,,complexul mecanizat" unic in lume; sa l vezi cum taia carbunele si in spatele complexului mecanizat ,cadea stratul de steril cand inainta catre filonul de carbune. De fapt, mineritul in valea Jiului era unic prin dispunerea straturilor de roca in alternanta cu cele de carbune care datorita deselor cutremure stratul de carbune era rupt in mai multe bucati careera deplasat in sus - in jos sau in lateral, ceea e facea ca efectiv sa fie cautat unde a fugit filonul de carbune. In unitatea din aceasta garnizoana ne confruntam cu o situatie; statutul de cadru militar detasat in UM din Economia Nationala in raport cu personalul prporiu din unitate . Noi cei detasati eram etichetati ca indisplicinati certati cu regulamentele militare - brusc noi detasatii care la unitatile de baza aveam calificative foarte bune deveneam nisti paria si subiecte de discutie in bilanturi. Nu stiu cum s-a intamplat dar am scapat de acest blam ! Sunt multe de povestit ,, un an de detasare cat o viata de om '' ! A doua deportare, pardon detasare a fost la ,,Academia" Casa Republicii , alta expierenta de aproape 16 luni ! Voi reveni !

Costescu Ion

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Scrisoare deschisa catre aliatul NATO

  Draga NATO! Suntem unii dintre aliatii tai… Chiar daca nu mai suntem in activitate si acum purtam   haina de rezervist noi ne consideram   aliatii tai pentru ca inca mai avem obligatii militare si mai mult ca sigur ca daca incep valurile dinspre rasarit o sa reimbracam haina militara si o sa punem mana pe arma pentru a ne apara si Tara dar si pe tine… Stiu ca iti este cam greu sa-ti amintesti de noi dar sa stii ca ti-am fost alaturi multi ani de zile… Si in Bosnia… si in Kosovo… si in Iraq… si in Afghanistan… cam peste tot pe unde tu aveai nevoie sa arati Lumii ca esti o forta si ca poti impune ordinea si pacea acolo unde iti faci prezenta… Cum nu ne stii…? Eram langa Iosif Silviu Fogarasi si Mihail Anton Samoila cand au fost doborati in Afganistan… Eram langa   Narcis Sonei cand a cazut in Kandahar… Eram langa Sandu Valerica Leu cand s-a stins in Zabul… Eram langa toti camarazii nostri care ti-au dat sangele si viata lor… Lina sa le fie odihn...

2 februarie 2022

  De-a lungul anilor LADPM a incerct sa gaseasca cele mai potrivite metode pentru a constientiza decidentii politici ca au o obligatie morala fata de militari. Indiferent de pozitia acestora… in retragere, in rezerva sau in activitate militarii au dat si dau pentru Tara lor si pentru societate tot ce li se cere si tot ce este nevoie pentru ca acestea sa-si poata duce existenta in conditii optime pentru viata, munca, instruire, odihna, relaxare, intr-un cuvant… existenta societatii sa nu fie perturbata de factori externi sau interni. Evident ca in schimbul acestei sigurante pe care o primeste societatea are niste obligatii fata de categoria militarilor. Istoria ne arata ca din cele mai vechi timpuri societatea romaneasca a stiut cum sa se achite de aceste obligatii, evident ca in functie de contextual contemporan… si a reusit sa lase militarii sa se concentreze mai mult pe problemele de pregatire si de aparare a Tarii, atunci cand a fost nevoie si mai putin pe problemele lor...

Scrisoare deschisa adresata domnului Profesor Vasile Sebastian Dancu

  Temporar senator si ministru al apararii   Domnule Profesor!   Viata v-a condus astfel incat in aceste zile sa fiti raspunzator de soarta Tarii…. Viata a facut ca dumneavoastra, un ardelean get beget sa aveti in maini, in aceste momente soarta natiunii noastre… Nu sunteti nici primul si nici ultimul ardelean invatat care a trebuit sa-si apere Tara… Si in primul dar si in al doilea razboi invatatorii si profesorii ardeleni si-au dat sangele si viata pentru Tara lor fara ca macar sa clipeasca din ochi… Da… e drept… acelea erau alte vremuri si decizia i-a privit numai pe ei sau… cel mult pe romanii aflati in plutoanele sau companiile pe care ei le comandau dar… in ceea ce va priveste… lucrurile stau putin diferit… Dumneavoastra nu comandati un pluton… o companie… nici macar un batalion… dumneavoastra comandati o intreaga Ostire! Predecesorii dumneavoastra… cei care au luptat in primul sau in al doilea Razboi Mondial au avut o grea misiune… si nu grea pr...