Le-am dat tot ceea ce a fost mai bun in noi...
Le-am dat o buna parte din copilarie si
adolescenta...
Le-am dat tineretea noastra si fiorii primelor
iubiri...
Le-am dat caldura caminelor noastre care tanjeau de
dorul nostru si noi de al lor...
Le-am dat intalnirile de sub ciresii in floare...
Le-am dat dansul de la discoteca si jocul de la
hora...
Le-am dat 28 de zile din luna noastra de miere...
Le-am dat primul gangurit al pruncilor nostrii...
Le-am dat prima zi de scoala a copiilor nostrii si
sedintele cu parintii...
Le-am dat o viata de familie linistita...
Le-am dat sanatatea noastra...
Le-am dat... viata noastra...
Si am primit la schimb acel Liceu pe care bardul il
numea "cimitir al tineretii mele"...
Am primit plantoanele din miez de noapte...
Am primit dorul interminabil si fara de leac...
Am primit foamea arar astamparata de o coaja de
paine neagra si de o farfurie cu..."balastru"...
Am primit instructia de zi si de noapte din miezul
de vara care topea pietrele dar si din gerul iernii care le facea sa
trosneasca...
Am primit marsurile cu masca de gaze pe figura, cu
AG-ul si ranita cu zeci de kilograme in spate...
Am primit lopatica mica pentru a ne sapa locasul
individual...
Am primit repartitia la sute de kilometrii de casa
si de tot ceea ce ne era drag...
Am primit serviciul de zi pe unitate in ziua in care
ni se nastea primul copil...
Am primit "Taberele de instructie" de la
Capul Midia...
Am primit tragerile din Cincu si din Ashuluk...
Am primit Serviciul de lupta permanent...
Am primit ordin sa facem Transfagarasanul, si
Canalul Dunare- Marea Neagra si Casa Poporului... si le-am facut...
Am primit "Radu cel Frumos" chiar dupa ce
terminaseram bagajele pentru a pleca la Mare... si nu am mai plecat...
Am primit "Stefan cel Mare" cand eram la
Sinaia si am lasat schiurile si sania copiilor ca sa venim sa facem...
"Revolutia din 89"...
Am primit cozile interminabile la policlinici si la spitale
si lupta interminabila pentru decontarea unei retete... gratuite...
Am primit un talon de pensie de la care asteptam
multe dar care nu ne ofera mare lucru...
Dar am crezut
si am sperat ca vom primi o Tara libera si frumoasa in care sa ne ducem
linistit batranetile si sa ne putem bucura de tot ceea ce ne-a lipsit intreaga
viata...
Din pacate in toata viata noastra am neglijat un
singur lucru...
Am neglijat sa ne ocupam de conducerea Tarii
noastre...
Ne-am lasat pe mana celor care neavand ce face si
nepricepandu-se la nimic sau catarat pe sacrificiile, pe munca noastra si pe...
mormintele camarazilor nostrii si au ajuns acolo de unde ne umilesc incontinuu,
de unde ne fac sa plangem dupa viata noastra, de unde ne fac sa plangem in
suflet pentru neputinta noastra de a ne sprijini familia, copii si nepotii, de
unde ne-au adus in starea de a astepta izbavitorul drum catre... nicaieri...
Oare asta meritam noi dupa tot ceea ce am dat Tarii
noastre?
Oare asta meritam noi dupa toate sacrificiile facute
si dupa toate privatiunile indurate?
Se pare ca da...
Se pare ca ar fi trebuit sa fim mai putin indulgenti
cu incompetenta si impostura si sa sa fi pus piciorul in prag...
Dar, din pacate nu am facut-o atunci cand trebuia
iar acum... acum se pare ca pentru foarte multi dintre noi este... prea
tarziu...
Asa o fi?
Ce aveti de spus camarazi din generatiile mai
tinere?
Veti astepta sa va treaca vietile ca sa ajungeti in
acest moment in care au ajuns inaintasii vostrii si in care sa va plangeti
singuri de mila?
Cu lacrimi in suflet ma uit in jurul meu si constat
ca... da...
Stimati camarazi... inca nu este totul pierdut!
Stimati
camarazi... scuturati-va de ani, de boli, de griji si de suparari si
strangeti-va umar langa umar pentru a lupta pentru soarta voastra si a celor
care vor veni dupa voi pentru ca daca vom sta si vom contempla impasibili cum
isi bat joc dregatorii contemporani de sacrificiile noastre... atunci chiar ne
meritam soarta... iar ei... ?
Ei au castigat...
Gachi David
Peste tot auzi ca perioada interbelica a fost a laptelui si a mierii pe meleagurile romanesti.Atunci cum se face ca mai toate fotografiile din acea perioada arata femei si barbati purtand costumul popular exceptional lucrat de niste maiastre in FASHION care erau femeile romance la aceea perioada, DESCULTE sau DESCULTI...Acele panarame care erau la administrarea tarii nu au putut organiza niste cursuri care sa formeze cizmari in fiecare localitate a tarii ,pentru a transforma pieile pe care le aveau din belsug in ghete de dama elegante si pantofi de barbati eleganti.Nici macar atat..Si le cereti asa zisilor continuatori ai doctrinelor "prin noi insine" si politica "usilor deschise" sa FACA CEVA pentru tara...Da sunt capabili,dar numai de ceva,ghiciti voi la ce ma refer...VAE VICTIS!
RăspundețiȘtergere