Treceți la conținutul principal

Mesaj din suflet la zi de sarbatoare!

 


25 Octombrie...

Una dintre zilele cu cea mai mare rezonanta in sufletele romanilor...

Ca la 25 octombrie 1944 Ostirea romana a eliberat ultima palma de pamant romanesc de sub o ocupatie straina o stiu destui romani este cert dar faptul ca fiecare roman ar trebui sa stie ca Ostirea romana de-a lungul veacurilor a eliberat ceea ce trebuia eliberat la timpul respectiv si ca ceea ce suntem noi astazi este tocmai urmare a faptului ca Ostirea romana a facut ceea ce trebuia sa faca si a facut acest lucru exact atunci cand a trebuit sa-l faca..., este musai ca trebuie stiut...

Multi stiu ca la 25 octombrie se sarbatoreste ceva dar, din pacate, prea putini stiu ceea ce se omagiaza cu adevarat in aceasta zi...

In aceasta zi se omagiaza de fapt sacrificiul unora dintre noi pe altarul existentei Tarii noastre in forma in care Ea exista astfel...

Pentru multi dintre noi sacrificul a reprezentat doar renuntari, renuntari la o viata linistita, in mijlocul familiilor si al prietenilor, renuntari la unele dintre drepturile pe care Constitutia le consfinteste pentru toti cetatenii Tarii mai putin pentru militari, renuntari la averi facute cu usurinta prin inselaciuni si prin furtisaguri lucruri care pentru militari sunt sinonime cu incalcarea unui juramant sacru si pentru a carui incalcare consecintele sunt extreme dar pentru unii dintre noi, sacrificiul a insemnat chiar pierderea vietii...

Intr-un cuvant 25 Octombrie a devenit simbolul sacrificiului pe care o categorie sociala l-a facut de-a lungul veacurilor pentru restul societatii si pentru Tara si pe care il fac inca si astazi multi dintre noi chiar daca aparentele ne prezinta o Tara linistita, fara pericole iminente sub umbrela unor organizatii internationale care promit un viitor netulburat de pericole..

Din fericire pentru noi toti, in ciuda tuturor asigurarilor, cei omagiati la 25 Octombrie care inca mai sunt si in mod deosebit  cei  care mai au inca in tarie in brate vor fi acolo atunci cand nevoia o va impune iar acei straini vor constata ca interesele lor sunt mai presus decat interesele romanilor  si asta in ciuda aliantelor si a tratatelor semnate...

Ce bine ar fi daca si societatea noastra ar invata din experienta starbunilor romani si si-ar onora si Ostirea dar si veteranii asa cum se cuvine...

E drept ca acum toate par a fi la locul lor dar daca...?

Poate nu e momentul sa ne inchipuim ce s-ar putea petrece intro situatie extrema dar... ce ne-ar costa pe noi, o societate moderna, evoluata sa ne inchipuim ce s-ar putea intasmpla intro astfel de situatie si sa ne luam masuri...?

Desconsiderarea militarilor, tararea lor periferica, clasificarea lor pe ultimile locuri ale societatii nu pot constitui premizele unei corecte evaluari a pericolelor care ne inconjoara si a depasirii acestora...

Ziua de maine este o zi de bucurie...

Este deasemenea si o zi de rememorare a tuturor eroilor stiuti si ne stiuti care si-au dat viata pentru Tara lor si pentru ceea ce suntem noi astazi...

Este insa si un moment de luciditate in care societatea trebuie sa realizeze ca nu se cuvine sa-ti bati joc de Ostire si de osteni pentru ca inca nu am ajuns in acea oranduire sociala in care idealul sa coincida cu realitatea...

Stimata societatea romana contemporana, studiaza-ti istoria si vei constata ca in intreaga ta evolutie nu a existat decat un singur fir rosu care ti-a asigurat progresul iar acest fir rosu a fost Ostirea...

Fie ca au fost invazii ale popoareleor migratoare, fie ca au fost tendintele expansioniste ale marilor puteri, fie ca a  fost dorinta de capatuiala a unor venetici fara nume, fie ca au fost tradari interne ale unor Iuda autohtoni, singurul punct de sprijin al rezistentei societatii noastre l-a reprezentat... OSTIREA...

Asa ca dragi compatrioti, la 25 Octombrie noi nu trebuie sa sarbatorim numai Ostirea, noi trebuie sa sarbatorim insasi existenta noastra, insasi permanenta noastra pe acest taram Carpato-Danubiabno-Pontic pe care ne salasuim de mii de ani si nu in ultimul rand pe cei care de mii de ani, cu bratul lor, cu inima lor si nu de putine ori cu viata lor au facut posibil acest lucru.

Duioasa amintire camarazilor pieriti pentru existenta Sfintei nostre Tari!

La multi ani ostenilor de ieri si de astazi!

Vesnicie in pace si libertate Tarii noastre si poporului nostru!


Gachi David

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Scrisoare deschisa catre aliatul NATO

  Draga NATO! Suntem unii dintre aliatii tai… Chiar daca nu mai suntem in activitate si acum purtam   haina de rezervist noi ne consideram   aliatii tai pentru ca inca mai avem obligatii militare si mai mult ca sigur ca daca incep valurile dinspre rasarit o sa reimbracam haina militara si o sa punem mana pe arma pentru a ne apara si Tara dar si pe tine… Stiu ca iti este cam greu sa-ti amintesti de noi dar sa stii ca ti-am fost alaturi multi ani de zile… Si in Bosnia… si in Kosovo… si in Iraq… si in Afghanistan… cam peste tot pe unde tu aveai nevoie sa arati Lumii ca esti o forta si ca poti impune ordinea si pacea acolo unde iti faci prezenta… Cum nu ne stii…? Eram langa Iosif Silviu Fogarasi si Mihail Anton Samoila cand au fost doborati in Afganistan… Eram langa   Narcis Sonei cand a cazut in Kandahar… Eram langa Sandu Valerica Leu cand s-a stins in Zabul… Eram langa toti camarazii nostri care ti-au dat sangele si viata lor… Lina sa le fie odihn...

Unitatea pensionarilor militari…

  La aceasta ora militarii in rezerva si in retragere, indiferent de zona de provenienta reprezinta cea mai slaba zona a societatii contemporane. De ce spun asta…? Pentru ca in acest moment aceasta categorie a suportat si suporta fara nicio reactie cele mai flagrante nedreptati posibile si nu numai din punct de vedere financiar… Pana acum toate categoriile sociale, fie prin reprezentarea sindicala, fie prin unitatea de breasla au reusit sa determine guvernantii sa nu-si bata joc in ultimul hal de membrii lor asa cum se intampla cu rezervistii militari. De ce se intampla asta… Simplu… Militarii activi au fost constransi prin prevederi legislative, prin amenintari, prin pedepse si nu de putine ori prin mita si manevrare politica sa se tina deoparte de problemele rezervistilor. Asa ca, militarii in rezerva si in retragere s-au trezit singuri intr-un disproportionat razboi cu guvernantii… Si chiar si in aceasta stare tot ar mai fi fost sperante dar… guvernantii inarma...

(Inca) Un Forum ratat?

Am plecat cu un gust amar. Am stat in coltul meu de reporter-cameraman-regizor-producator-Liga TV si am observat, ba chiar am inghitit <sec> de mai multe ori, dar incerc sa prezint o radiografie corecta a activitatii la care am participat aseara: FORUMUL STRUCTURILOR ASOCIATIVE ALE MILITARILOR. Pregatirea Nu cunosc modul in care s-au pregatit lucrarile, dar este cert ca din cauze pe care cei responsabili vor trebui sa le explice. In opinia mea, documentele au fost pregatite in pripa, nu au fost difuzate din timp celor obligati sa le analizeze si amendeze, iar participantii, cu mici exceptii, au venit (complet) nepregatiti. Locul ales s-a dovedit nepotrivit. Trecerea de la sala din Palatul Parlamentului (editiile anterioare) la cea de la Incubatorul de Afaceri de la iesirea spre Popesti Leordeni (fost Centru de Instructie al chimistilor) a fost similara cu schimbarea unei camere la Hilton cu una din caminul de garnizoana din Caransebes. Si nu din punctul de vedere al c...