Treceți la conținutul principal

De ce... n-are ursul coada...

 


Ne luptam de ceva timp sa mobilizam pensionarii militari pentru a se constitui intr-o organizatie care sa ajunga sa fie reprezentativa pentru aceasta categorie sociala si care sa nu poata fi ignorata de clasa politica atunci cand aceasta ii hotaraste soarta.

Ce am putea spune acum, dupa aproape trei ani de lupta sustinuta dusa in directia  constientizarii camarazilor nostrii asupra adevarului randurilor de mai sus...?

Lucrurile se misca dar... se misca foarte greu si cu eforturi imense din partea unui grup foarte restrans de pensionari militari.

Ca suntem insa pe drumul cel bun este evident... am pornit de la cateva zeci de membrii si astazi ne apropiem de 2500... e o realizare dar este departe de a fi forta aceea de care e nevoie ca sa determini clasa politica sa tina cont de tine.

Putem spune insa, cu certitudine ca pe zi ce trece suntem tot mai organizati si asta o dovedeste faptul ca la acest moment avem doua zeci de filiale teritoriale si inca zece judete unde sunt indeplinite conditiile statutare de constituire a filialelor teritoriale si de unde ne vin aproape zilnic invitatii pentru a merge si a consfinti infiintarea acestora.

E mult..., e putin... nu vom spune noi... dar un lucru este sigur... ne aflam pe drumul cel bun.

Cel mai imbucurator este insa faptul ca deja au aparut in teritoriu acei lideri de care este nevoie pentru a determina pensionarii militari sa inteleaga atat rostul Ligii precum si faptul ca de unul singur ai ceva sanse sa-ti gasesti dreptatea in justitie dar cand judecatorii sunt pusi in fata a aproape doua mii de pensionari militari reprezentanti de Liga in procese sigur se vor gandi de mai multe ori inainte de a da vestitele hotarari de respingere a actiunilor...

Poate si numai din acest motiv este bine ca pensionarii militari sa vina umar langa umar asa cum au stat pe timpul carierelor lor militare...

Trecem printro perioada neprielnica pentru toata societatea nu numai pentru noi...

O perioada in care conditiile sanitare nu ne permit sa ne desfasuram asa cum ar trebui si asa cum stim si noi ca ar trebui sa o facem si, de cele mai multe ori camarazii nostrii pensionari militari ne penalizeaza pentru lipsa unor actiuni, sa le zicem "in forta" prin intermediul carora sa determinam clasa politica sa fie ceva mai corecta cu noi si va asigur ca si noi simtim la fel dar, din pacate am stabilit sa nu facem acum acest gen de actiuni pentru ca totusi noi ne incadram, ca si varsta in categoria de risc cea mai ridicata drept pentru care am hotarat ca in aceasta perioada sa continuam sa ne organizam astfel incat la sfarsitul pandemiei sa fim acea forta de care este nevoie pentru a ne recastiga drepturile legale ce ne cuvin.

Este drept ca mai sunt unele voci care ne critica pentru activitatile organizatorice dar am ajuns la concluzia ca o fac fie din rautate pentru ca ei nu au fost niciodata in stare sa faca ceva pentru semenii lor fie sunt pusi de celelalte structuri asociative carora li se pare ca o Liga puternica le-ar... "incurca lor drumurile...", asa ca noi ne vedm si ne vom vedea de treaba convinsi fiind ca incet incet cat mai multi pensionari militari se vor convinge de intentiile noastre si atunci vor veni hotarati langa noi.

La un moment dat eram foarte suparat in sinea mea de lipsa de interes si de dorinta de a face ceva a celor mai multi dintre camarazii mei si chiar ii invidiam pentru impasibilitatea de care dadeau dovada fata de tot ceea ce ni se intampla din cauza clasei politice dar, am avut surpriza sa constat ca totul era doar... aparenta...

Am constatat ca de fapt acei camarazi erau apatici doar in legatura cu calitatea lor de militar si ca de fapt, odata cu apropierea alegerilor locale s-au desteptat brusc si au inceput sa devina extrem de activi dar nu, nu in zona luptei noastre cu clasa politica ci in sustinerea acelei clase politice cu care de fapt ar fi trebuit sa se lupte pentru drepturile colective.

Cinste camarazilor care participa activ la lupta noastra si chiar nu ne suparam ca isi manifesta activ optiunile politice dar ce poti sa spui despre aceia care nu au miscat un deget pentru camarazii lor invocand probleme de sanatate, probleme de familie si multe alte astfel de motive iar acum se zbat fie pentru a sutine un partid sau pe altul de te si miri de cum li s-a rezolvat totul asa... deodata...

Dragi camarazi... daca nu vom intelege ca trebuie sa facem fiecare, cat poate, ceva pentru noi inseamna ca ne meritam soarta...

Sa te lupti cu toata energia pentru a sutine un partid politic sau altul, adica acele partide din cauza carora noi suntem astazi aproape de coada societatii fara a face nimic insa pentru acei camarazi alaturi de care ti-ai irosit tineretea, sanatate, viata de familie doar pentru a-ti satisface un orgoliu personal sau pentru a obtine niste avantaje materiale efemere... chiar nu mi se pare demn de un militar... si chiar ca te trimite cu gandul la ... "coada ursului"...

Alegerile trec, vor veni altele... ei se vor alege mereu pentru ca s-au invatat cu gustul mierii dar noi?

Stimati camarazi... aproape zilnic paginile face book-ului sunt invadate de anunturi despre disparitia a inca unuia dintre noi... si nu toti oameni foarte batrani, ba din contra... asa ca nu credeti ca e timpul sa luptam mai mult pentru noi, pentru a mai apuca ceva dreptate pe lumea asta si nu pentru altii carora nu le pasa de noi nici cat de negrul de sub unghii?

Ce mult m-asi fi bucurat ca in locul pozelor cu sigla partidelor pe care le sustineti si din care zambiti si emanati incredere pentru a-i mobiliza si pe ceilalti,  pe care le postati ati posta un text mobilizator pentru unitatea tuturor pensionarilor militari...

Stiu ca este greu...

Stiu ca fiecare se gandeste la mai bine dar... cati sunt in stare sa se gandeasca si la binele fostilor camarazi de arme aflati in suferinta in detrimentul celui personal...?

Oare nu cumva ne aflam tocmai in momentul in care tot mai multi dintre noi ar trebui sa faca acest lucru?


Gachi David                

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Cum s-a dovedit a fi prea mica usa de intrare in Istorie pentru Nica a lui Ciuca...

Istoria are inima larga, consemneaza si pe cei buni si pe cei rai, am putea spune ca deopotriva. O singura categorie de oameni nu si-a gasit, nu-si gaseste si nu-si va gasi niciodata locul in istorie. Bineinteles ca ma refer la anonimi. Acestia sunt uitati de toata lumea si cand totusi cineva isi mai aduce aminte de ei sunt trecuti, invariabil la... si altii... Aceasta este si soarta pe care si-a ales-o si cel mai proaspat ex sef militar al Ostirii romane, un anonim pefect cu o poza color pe peretii ministerului pe care se va aseza praful fara ca vreo privire curioasa sa o mangaie admirativ zicand-si "domnule, asta era OM odata" cum se spune despre cativa dintre cei ramasi in galeria adevaratilor Capi ai Ostirii romane care indiferent de vremuri au stiut sa dea piept cu toti si cu toate numai si numai pentru a tine stindardul Armiei sus, atat de sus incat toti care cautau la el intai faceau o inchinaciune la Bunul Dumnezeu apoi fara sa fie nevoie sa-si coboare privi

Scrisoare deschisa catre aliatul NATO

  Draga NATO! Suntem unii dintre aliatii tai… Chiar daca nu mai suntem in activitate si acum purtam   haina de rezervist noi ne consideram   aliatii tai pentru ca inca mai avem obligatii militare si mai mult ca sigur ca daca incep valurile dinspre rasarit o sa reimbracam haina militara si o sa punem mana pe arma pentru a ne apara si Tara dar si pe tine… Stiu ca iti este cam greu sa-ti amintesti de noi dar sa stii ca ti-am fost alaturi multi ani de zile… Si in Bosnia… si in Kosovo… si in Iraq… si in Afghanistan… cam peste tot pe unde tu aveai nevoie sa arati Lumii ca esti o forta si ca poti impune ordinea si pacea acolo unde iti faci prezenta… Cum nu ne stii…? Eram langa Iosif Silviu Fogarasi si Mihail Anton Samoila cand au fost doborati in Afganistan… Eram langa   Narcis Sonei cand a cazut in Kandahar… Eram langa Sandu Valerica Leu cand s-a stins in Zabul… Eram langa toti camarazii nostri care ti-au dat sangele si viata lor… Lina sa le fie odihna in Ceruri, acolo

MESAJ ADRESAT EXCLUSIV PENSIONARILOR MILITARI, ONORABILI SI DEMNI

CITITI PANA LA SFARSIT...PENTRU CA NU STITI CE PIERDETI!! DISTRIBUITI CATRE PENSIONARII MILITARI DIN AGENDELE PERSONALE, PRECUM SI IN GRUPURILE ACESTORA DE PE PLATFORMELE SOCIAL-MEDIA 1.Sunteți pensionar militar? 2.Apreciați că vă sunt respectate și apărate drepturile? 3.Simțiți că aveți o pensie nemeritată? 4.Sunteți pregătit pentru momentul în care o putere vremelnică, oricare ar fi ea, va distruge sistemul pensiilor militare de stat? 5.Considerați că ar fi benefic să lupte cineva pentru drepturile dvs., astfel încât să aveți asigurată liniștea și confortul anilor de pensie? Daca ați răspuns cu DA la toate întrebările, vă dorim o pensie lunga și multă sănătate. Dacă aveți (și) răspunsuri cu NU și doriti o soluție, vă informăm respectuos că LIGA PENTRU APĂRAREA DREPTURILOR PENSIONARILOR MILITARI, constituită legal în baza Constituției României art. 40 și Legii 502/2004 se regenerează, se reorganizează și își propune să reprezinte unitar și eficient pe membr