Treceți la conținutul principal

Scrisoare deschisa adresata domnului Mircea Geoana - Secretar general adjunct al NATO



Excelenta!
Sincer va martrisesc ca am simtit o mare mandrie in momentul in care am receptat nominalizarea dumneavoastra pentru aceasta inalata functie.
Sincer va spun ca am fost foarte bucuros in momentul in care am aflat despre numirea dumneavoastra intr-una dintre cele mai inalte functii militare de pe aceasta planeta.
Sincer imi exprim speranta ca doar o persoana ca dumneavoastra aflata intr-o astfel de functie poate sa inteleaga rolul militarului roman in accederea Tarii noastre in alianta la a carei conduceri va aflati in prezent precum si faptul ca odata instalat in aceasta mare demnitate nu veti ramane indiferent la ceea ce le este dat sa traiasca celor care, prin munca lor, prin eforturile lor, prin renuntarile lor au facut posibil acest lucru.
Domnule Mircea Geoana, in primul rand doresc sa va adresez rugamintea pensionarilor militari romani, membrii ai Ligii pentru apararea drepturilor pensionarilor militari, de a dispune sa vi se raporteze ce s-a ales de scrisoarea pe care in data de 6 iunie 2019 delegatia Ligii prezenta la Bruxelles a prezentat-o la cabinetul Secretarului general NATO si prin intermediul careia ii solicitam, ca de la cel mai inalt reprezentat al unei aliante militare la niste militari oropsiti in tara pentru care au renuntat la drepturi, la viata de familie, la o viata linistita pentru a o face demna sa intre in alianta respectiva si care in acest moment in care ceasul biologic i-a scos din randurile militarilor activi sunt umiliti, oropsiti, batjocoriti in propria lor Tara de o clasa politica imatura, total incapabila sa se racordeze la adevaratele valori ale democratiei ajungand astfel sa-si caute sprijin si dreptate tocmai la alianta in spiritul careia si-au dedicat cei mai frumosi ani ai vietii lor, sa le ofere sprijin.
Sincer va spunem ca nu este normal ca in mai bine de o jumatate de an de la acest demers o astefel de personalitate politico-militara sa nu onoreze cu un raspuns efortul unui grup de pensionari militari romani de a ajunge in... Capitala Europei pentru a-i inmana speranta camarazilor lor...
Si nu vorbesc aici de costul material al deplasarii care spre stiinta dumneavoastra a fost suportat din pensiile si asa prea mult diminuate ale fostilor militari activi dar vorbesc, in mod special de speranta acelor camarazi care, din pacate ne-au parasit in aceasta jumatate de an si care nu vor mai avea ocazia, in aceasta lume sa afle despre empatia Secretarului general NATO la problemele cu care ei s-au confruntat si cu care se confrunta acum pensionarul militar roman.
Domnule Mircea Geoana stim ca in scurta perioada scursa de la investire si pana acum prin natura atributiilor functionale ati participat la activitati la care ati luat nota de cum isi onoreaza tarile participante la Alianta militarii si va adresam, respectuos rogamintea de a le comunica si politicienilor nostrii ce inseamna respectul pentru cei care cu viata lor, cu sangele lor, cu efortul lor, cu renuntarile lor au contribuit la existenta si evolutia Tarii si a Natiunii si nu va cerem acest lucru pentru ca nu suntem multumiti de respectul ce ni se acorda ci pentru ca la noi acest respect nu exista...
Si va mai cerem, excelenta... sa le spuneti despre faptul ca in tarile membre ale aliantei pensionarii militari se ocupa de sanatatea proprie, de familii, de copii si de nepoti si nu in ultimul rand de educarea informala a actualelor generatii de militari activi si asta in timp ce la noi fostii militari sunt constransi de cruda realitate cotidiana sa iasa in strada, sa umble prin tribunale, sa stea prin anticamerele potentatilor politici pentru a-si dobandi bruma de drepturi pe care orice pensionar militar le primeste intr-o totala normalitate in oricare alta tara membra a Aliantei la a carei conducere va aflati.
Excelenta stim sigur ca intelegeti problemele care ne framanta...
Excelenta, va asiguram de tot sprijinul nostru afectiv si emotional pentru indeplinirea complicatelor atributii functionale care va revin in inalta demnitate pe care o indepliniti dar venim la dumneavoastra ca la cel mai apropiat camarad al nostru pentru a va cere sprijinul in nederapta batalie pe care o ducem cu politicienii care ne hotarasc soarta...
Nu stim daca vom mai avea puterea financiara si fizica sa reusim sa mai venim odata in Capitala Europei pentru a ne prezenta durerile si... sincer speram sa nu mai fie cazul pentru ca, din pacate pentru noi, ceasul biologic nu curge in favoarea noastra dar , totodata va asiguram ca daca vreo data Tara noastra si Alianta va avea nevoie de bratul nostru... prea putini sunt cei care isi vor aminti de ceea ce au primit de la societate in schimbul renuntarilor lor si vor intoarce capul dar noi, marea majoritate vom raspunde...  "prezent" si vom demonstra fara tagada ca militarul roman nu are varsta...     
Nu pot incheia acest demers fara a va adresa rugamintea de a ruga camarazii din Alianta sa ne fie alaturi in demersul nostru asa cum si noi, la vremea noastra le-am fost alaturi in teatrele de operatii, atunci cand isi puneau fara grija viata in mainile noastre si, fara exceptie, incredera nu le-a fost inselata...
Spuneti-le ca avem nevoie de sprijinul lor exact asa cum avem nevoie si de sprijinul dumneavoastra.
Cu deosebit respect!

Gachi David


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Scrisoare deschisa catre aliatul NATO

  Draga NATO! Suntem unii dintre aliatii tai… Chiar daca nu mai suntem in activitate si acum purtam   haina de rezervist noi ne consideram   aliatii tai pentru ca inca mai avem obligatii militare si mai mult ca sigur ca daca incep valurile dinspre rasarit o sa reimbracam haina militara si o sa punem mana pe arma pentru a ne apara si Tara dar si pe tine… Stiu ca iti este cam greu sa-ti amintesti de noi dar sa stii ca ti-am fost alaturi multi ani de zile… Si in Bosnia… si in Kosovo… si in Iraq… si in Afghanistan… cam peste tot pe unde tu aveai nevoie sa arati Lumii ca esti o forta si ca poti impune ordinea si pacea acolo unde iti faci prezenta… Cum nu ne stii…? Eram langa Iosif Silviu Fogarasi si Mihail Anton Samoila cand au fost doborati in Afganistan… Eram langa   Narcis Sonei cand a cazut in Kandahar… Eram langa Sandu Valerica Leu cand s-a stins in Zabul… Eram langa toti camarazii nostri care ti-au dat sangele si viata lor… Lina sa le fie odihn...

2 februarie 2022

  De-a lungul anilor LADPM a incerct sa gaseasca cele mai potrivite metode pentru a constientiza decidentii politici ca au o obligatie morala fata de militari. Indiferent de pozitia acestora… in retragere, in rezerva sau in activitate militarii au dat si dau pentru Tara lor si pentru societate tot ce li se cere si tot ce este nevoie pentru ca acestea sa-si poata duce existenta in conditii optime pentru viata, munca, instruire, odihna, relaxare, intr-un cuvant… existenta societatii sa nu fie perturbata de factori externi sau interni. Evident ca in schimbul acestei sigurante pe care o primeste societatea are niste obligatii fata de categoria militarilor. Istoria ne arata ca din cele mai vechi timpuri societatea romaneasca a stiut cum sa se achite de aceste obligatii, evident ca in functie de contextual contemporan… si a reusit sa lase militarii sa se concentreze mai mult pe problemele de pregatire si de aparare a Tarii, atunci cand a fost nevoie si mai putin pe problemele lor...

Scrisoare deschisa adresata domnului Profesor Vasile Sebastian Dancu

  Temporar senator si ministru al apararii   Domnule Profesor!   Viata v-a condus astfel incat in aceste zile sa fiti raspunzator de soarta Tarii…. Viata a facut ca dumneavoastra, un ardelean get beget sa aveti in maini, in aceste momente soarta natiunii noastre… Nu sunteti nici primul si nici ultimul ardelean invatat care a trebuit sa-si apere Tara… Si in primul dar si in al doilea razboi invatatorii si profesorii ardeleni si-au dat sangele si viata pentru Tara lor fara ca macar sa clipeasca din ochi… Da… e drept… acelea erau alte vremuri si decizia i-a privit numai pe ei sau… cel mult pe romanii aflati in plutoanele sau companiile pe care ei le comandau dar… in ceea ce va priveste… lucrurile stau putin diferit… Dumneavoastra nu comandati un pluton… o companie… nici macar un batalion… dumneavoastra comandati o intreaga Ostire! Predecesorii dumneavoastra… cei care au luptat in primul sau in al doilea Razboi Mondial au avut o grea misiune… si nu grea pr...