Vine in viata fiecaruia un moment in care, vrei nu
vrei, te uiti in urma si socotesti...
Se spune ca, de regula, astfel de momente nu vin in
cele mai fericite momente ale existentei tale, ba din contra asa ca... este
total contra indicat sa facem o astfel de retrospectiva, mai ales astazi, in
poate una dintre cele mai sfinte sarbatori crestine ale natiei noastre eminamente
crestin-ortodoxa dar, pentru ca o vom face cu buna credinta speram sa ne fie
iertat...
Si acestea fiind spuse, ne intoarcem cu ochii mintii
inapoi si ce vedem...
Vedem multi, foarte multi barbati care cu arma in
mana se culca pe glia plina de sange si nu ca sa se odihneasca ci ca sa-si dea
ultima suflare si culmea... cei mai multi dintre ei cu constiinta impacata ca
au cazut in lupta pentru tarina strabuna... pentru Patria Muma..., pentru copii,
nepoti si pentru toti ceilalti urmasi care va sa vina...
Si ce mai vedem...?
Mai vedem mii, zeci de mii de tati, feciori, baieti
si chiar si multe, multe muieri care simtind ca... pizmasul cata dusmanos la
glia lor, la agoniseala lor de o viata si la a multor alte vieti de dinainte
lasa grija gospodariilor in mana celor nevrednici si pun mana pe arme pentru a
merge la lupta...
Si mai vedm generatii intregi de ostasi care se
jertfesc pentru aceeasi glie strabuna, pentru aceleasi hotare care nu ingaduie
inlauntrul lor picior de vrajmas dornic de jaf si furtisaguri...
Dar auzim si zgomot de arme... de sabii incrucisate
metal pe metal si mai apoi de tunete izbucnite din tevi de tunuri si de pustii
ghintuite, de plumbi sfartecand vazduh si piept de ostean, fara alegere... si
toate pentru ca Tara sa fie una... si toate pentru ca urmasii sa ramana liberi
intre hotare... si toate pentru ca noi sa ne numim astazi Romania...
O sa spuneti ca sunt... patetic... ca traiesc in
istorie si ca... bat campii cand asi putea sa-l sarbatoresc pe Andrei sau pe
Andreia...
Poate asa si este dar daca astazi toata lumea ii
sarbatoreste pe ei de ce nu ar putea cineva... un oarecare... sa-si aduca
aminte si de semnificatia zilei de maine...?
Stiu, toti stim... e Ziu Nationala...
E ziua noastra, a Tarii noastre...
Dar ce e rau in a ne aduce aminte de cei care au
facut posibli ca noi sa avem astazi o zi nationala...?
Stiu... e gru sa faci loc unui astfel de moment
printre clinchete de pahare...
Toata lumea e framantata de cum va iesi Parada de
maine...
Toatea lumea e framantata de cum va fi vremea... va
fi ceata... vor veni avioanele si elicopterele...?
Vor merge blindatele in linie...?
Pasul de defilare va fi la ison...?
Prea putini se framanta insa de ceea ce este in
sufletul celor care au defilat anul trecut... a celor care au defilat in anii
trecuti... a celor care au defilat in urma cu foarte multi ani si care, din
pacate au mai ramas cate unul, pe ici si colo, cam cat degetele de la doua
maini si care se uita nedumeriti cum de lumea isi aduce aminte de ei numai in
prag de Zi nationala si vin buluc la usa lor ca sa-i cheme la Parada... ca sa
vada poporul cum clasa politica recunoscatoare isi cinsteste eroii...
Cei mai multi dintre noi nu au insa timp de
rememorari...
Cei mai multi dintre noi se uita cu jind la marea
tribuna unde impaunati cu cocarde tricolore potentatii vremurilor se strang... langa
batranii imbracati in uniforme, cu plete colilii si cu piepturile pline de
decoratii, din acelea adevarate nu de tinichelele zilelor de astazi cu speranta
ascunsa ca apropierea de ei le va mai da un procent, doua la viitoarele
alegeri...
Si putini, mult prea putini se gandesc la ce pun pe
masa acei batrani in uniforma...
Si, si mai putini se gandesc daca acestia primesc de
la Tara pe masura la ce aceasta a primit de la ei...
Da... nepotrivit moment de... bilant...
De regula in astfel de zile oamenii sunt bucurosi,
sunt fericiti si sarbatoresc indiferent de cum le este in toate celelalte
zile...
Si... poate ar fi bine sa facem si noi la fel pentru
ca e timp destul pe parcursul unui an, pana la urmatoarea Zi Nationala ca sa
privim cu suparare, necaz si chiar cu ura catre o clasa politica degenerata ce
nu are nici timp si nici chef de inaintasii nostrii si nici de noi, cei care am
facut totul ca ei sa se afle astazi in ipostaza de a ne hotara si destinul si soarta...
Sfanta Tara... Sfant Popor... ostasii tai de ieri si
de astazi vin sa ti se inchine si sa te asigure ca atata timp cat prin venele
lor va mai curge o picatura de sange vrajmasul nu va reusi sa-ti faca rau...
La multi ani Romania!
La multi ani Popor roman!
Gachi David
Comentarii
Trimiteți un comentariu