Treceți la conținutul principal

Sa moara si capra vecinului...



Oameni buni, noi nu ne mai facem bine prea curand...
Suntem aproape doua sute de mii de pensionari militari, fiecare cu problemele lui, fiecare cu dicriminarea lui, fiecare cu nedreptatile lui, fiecare cu socotelile lui dar toti cu o mare problema existentiala: DE CE ALA O ARE MAI MARE?
Fie ca recunosc fie ca nu marea majoritate dintre noi isi pun aceasta intrebare...
Ca ne punem intrebarea e chiar normal dar partea proasta este ca nu avem taria sa acceptam si raspunsurile care pot veni la o asemenea intrebare...
Si pentru ca de regula cel mai bun raspuns este tot o intrebare eu voi incerca acum sa ma transform in constiinta dumneavoastra si o sa-mi pun niste intrebari, asa cum le vad eu dupa o viata de om petrecuta in haine militare si la care daca veti avea taria morala sa va dati raspunsurile cinstite si corecte care se impun s-ar putea sa ganditi putin mai mult inainte de a umple spatiul virtual cu tot felul de aprecieri care de care mai putin intemeiate.
Si o sa incep...
Ca multi am facut Liceul militar este evident dar cum l-am facut si cum l-am incheiat nu mai este la fel pentru toti... unii dintre noi am fost mai la varful clasamentului si am avut posibilitatea sa optam pentru anumite arme, sa le spun cu o deschidere mai mare iar altii... Sau sa zicem pentru cei din generatiile mai tinere au optat pentru a sustine examene la astfel de arme in functie de cum au tratat cartea in cei patru ani, nu? La fel se poate spune si pentru cei care au facut liceele civile... De ce nu au dat toti admitere la Medicina militara? Nu cumva pentru ca fiecare a tratat cartea cum a tratat-o si in functie de posibilitatile pe care si le cunostea au optat?
Apoi in scoala militara, Academiile de arme de mai tarziu... Am plecat toi egali dar parca unii s-au aplecat putin mai cu atentie asupra la ce se cera acolo iar altii...Si uite asa la repartitie unii s-au trezit in buricul Tarii, pe functii ceva mai marisoare  iar altii mai la margine pe functii mai modeste iar o alta parte dintre noi au optat sa mearga cat mai aproape de casa ca de, aveau si casa si masa asigurata nu ca cei plecati aiurea prin Tara cazati pe la gazde sau cei mai fericiti prin camine militare... despre ce vorbim, stim cu totii cum au stat lucrurile...
Ca a venit momentul intrarii in NATO stim toti, ca a aparut oportunitatea sa se puna mana pe niste bani multi si sa se capete libertatea dupa care marea noastra majoritate tanjea iarasi stim toti si chiar asa s-a intamplat, unii au pus mana pe banisori si si-au capatat si libertatea ca le-a mers mai bine sau mai  prost dupa aia... fiecare cum l-a dus capul si posibilitatile...
Dar o parte dintre noi a ales sa mearga inainte... si fara banisori si fara libertate dar cu niste functii ceva mai bune ca de, se eliberasera destule...
Apoi s-a mai pus si problema scolilor...
Unii au plecat cu anii de acasa ca sa faca o academie, un master, un postuniversitar doar asa, ca sa mai aiba niste conditii pentru promovare iar altii... fie au avut probleme de familie, fie chiar au zis ca "ce-mi trebuie mie?" si au ramas acasa...
Ba unii nesatui de carte s-au apucat sa faca doctorate si ce sa vezi s-au trezit ca atunci cand le-au terminat au mai primit pe langa titlu si diploma si niste procente pe la solda.
Si apoi cu promovarile astea... multi au stat la randul lor crezand ca asa trebuie dar altii au "dat din coate" si au luat-o incet incet inaintea celorlalti... unii chiar au plecat la"dracu in praznic" ca sa capete o stea de general, de era visul lor de cand au hotarat sa se faca militari iar altii au pus viata de famile inaintea visului...
Ba unii s-au bagat la tot felul de concursuri si examene ca sa prinda o functie mai acatarii, o parte din ei au prins, altii nu...
Ce sa mai spun despre cei care s-au urcat in avioane fie ca sa le piloteze fie sa se arunce cu parasuta sau s-au imbarcat pe vapoare sau s-au scufundat in ape sau s-au catarat pe munti sau unii au facut-o pe 007... si pentru toate nebuniile astea au mai primit cate ceva pe la solde...  
Si uite asa au trecut anii si am ajuns toti la pensie... iar aici... nedreptati cu duimul...
De acord, sunt multe nedreptati dar sa ajung eu sa strig peste tot ca vecinul meu de la etajul unu are pensia mai mare ca mine doar pentru faptul ca eu dupa scoala profesionala m-am facut subofiter iar el a invatat ca prostul toata viata si s-a mutat din garnizoana in garnizoana lasand acasa si nevasta si copii numai si numai ca sa se faca general sau de vecinul de la patru care  te trezeai ca la o luna sau doua  pleca de acasa ca sa sara cu parasuta de a venit de vreo doua ori cu ambele picioare in ghips, o fi bine?
E drept ca multi dintre noi pe drumul acesta sintetizat de mine in cateva randuri a beneficiat de... sprijin extern... ba o functie calduta intr-o organizatie de partid, ba de la un unchiulet bine infipt la secu sau in alte structurii potente ba de la niste banisori unsurosi cu care s-au facut niste usi sa se deschida mai usor si sa nu mai scartie si au luat-o tiptil tiptil inaintea tuturor fara scrupule si cu tupeu dar indraznesc sa spun ca astia au fost exceptii...
Si uite asa ajungem in zilele noastre la cele 1669 de pensii militare impozabile pe care marea noastra majoritate le simte la rarunchi...
Buna simtire dar cati dintre noi au taria sa-si puna intrebarile de mai sus...?
Ei si acum vin si va zic ca in loc sa ne ingalbenim de invidie si de necaz mai bine am face pe "dracu in patru" sa convingem macar pe zece -douazaeci dintre ei sa vina in randurile noastre a celor care ne luptam pentru drepturile pensionarilor militari ca astia sunt baieti destepti, orientati care stiu sa puna punctul pe i si poate uite asa si cu ajutorul lor o sa se mai miste niste lucruri.
Stiu ca multi se vor regasi in randurile de mai sus si mai stiu ca putini vor fi cei care vor recunoaste  ca am ceva dreptate dar stiu sigur ca numarul ijuraturilor pe care si pana acum le-am primit vor creste exponential dar, asta e, nici o buna intentie nu ramane nepedepsita...
Cu tot respectul, unul dintre cei 1669...  

Gachi David

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Cum s-a dovedit a fi prea mica usa de intrare in Istorie pentru Nica a lui Ciuca...

Istoria are inima larga, consemneaza si pe cei buni si pe cei rai, am putea spune ca deopotriva. O singura categorie de oameni nu si-a gasit, nu-si gaseste si nu-si va gasi niciodata locul in istorie. Bineinteles ca ma refer la anonimi. Acestia sunt uitati de toata lumea si cand totusi cineva isi mai aduce aminte de ei sunt trecuti, invariabil la... si altii... Aceasta este si soarta pe care si-a ales-o si cel mai proaspat ex sef militar al Ostirii romane, un anonim pefect cu o poza color pe peretii ministerului pe care se va aseza praful fara ca vreo privire curioasa sa o mangaie admirativ zicand-si "domnule, asta era OM odata" cum se spune despre cativa dintre cei ramasi in galeria adevaratilor Capi ai Ostirii romane care indiferent de vremuri au stiut sa dea piept cu toti si cu toate numai si numai pentru a tine stindardul Armiei sus, atat de sus incat toti care cautau la el intai faceau o inchinaciune la Bunul Dumnezeu apoi fara sa fie nevoie sa-si coboare privi

Scrisoare deschisa catre aliatul NATO

  Draga NATO! Suntem unii dintre aliatii tai… Chiar daca nu mai suntem in activitate si acum purtam   haina de rezervist noi ne consideram   aliatii tai pentru ca inca mai avem obligatii militare si mai mult ca sigur ca daca incep valurile dinspre rasarit o sa reimbracam haina militara si o sa punem mana pe arma pentru a ne apara si Tara dar si pe tine… Stiu ca iti este cam greu sa-ti amintesti de noi dar sa stii ca ti-am fost alaturi multi ani de zile… Si in Bosnia… si in Kosovo… si in Iraq… si in Afghanistan… cam peste tot pe unde tu aveai nevoie sa arati Lumii ca esti o forta si ca poti impune ordinea si pacea acolo unde iti faci prezenta… Cum nu ne stii…? Eram langa Iosif Silviu Fogarasi si Mihail Anton Samoila cand au fost doborati in Afganistan… Eram langa   Narcis Sonei cand a cazut in Kandahar… Eram langa Sandu Valerica Leu cand s-a stins in Zabul… Eram langa toti camarazii nostri care ti-au dat sangele si viata lor… Lina sa le fie odihna in Ceruri, acolo

MESAJ ADRESAT EXCLUSIV PENSIONARILOR MILITARI, ONORABILI SI DEMNI

CITITI PANA LA SFARSIT...PENTRU CA NU STITI CE PIERDETI!! DISTRIBUITI CATRE PENSIONARII MILITARI DIN AGENDELE PERSONALE, PRECUM SI IN GRUPURILE ACESTORA DE PE PLATFORMELE SOCIAL-MEDIA 1.Sunteți pensionar militar? 2.Apreciați că vă sunt respectate și apărate drepturile? 3.Simțiți că aveți o pensie nemeritată? 4.Sunteți pregătit pentru momentul în care o putere vremelnică, oricare ar fi ea, va distruge sistemul pensiilor militare de stat? 5.Considerați că ar fi benefic să lupte cineva pentru drepturile dvs., astfel încât să aveți asigurată liniștea și confortul anilor de pensie? Daca ați răspuns cu DA la toate întrebările, vă dorim o pensie lunga și multă sănătate. Dacă aveți (și) răspunsuri cu NU și doriti o soluție, vă informăm respectuos că LIGA PENTRU APĂRAREA DREPTURILOR PENSIONARILOR MILITARI, constituită legal în baza Constituției României art. 40 și Legii 502/2004 se regenerează, se reorganizează și își propune să reprezinte unitar și eficient pe membr