Istoria are inima larga, consemneaza si pe cei buni si pe
cei rai, am putea spune ca deopotriva.
O singura categorie de oameni nu si-a gasit, nu-si gaseste
si nu-si va gasi niciodata locul in istorie.
Bineinteles ca ma refer la anonimi.
Acestia sunt uitati de toata lumea si cand totusi cineva isi
mai aduce aminte de ei sunt trecuti, invariabil la... si altii...
Aceasta este si soarta pe care si-a ales-o si cel mai
proaspat ex sef militar al Ostirii romane, un anonim pefect cu o poza color pe
peretii ministerului pe care se va aseza praful fara ca vreo privire curioasa
sa o mangaie admirativ zicand-si "domnule, asta era OM odata" cum se
spune despre cativa dintre cei ramasi in galeria adevaratilor Capi ai Ostirii
romane care indiferent de vremuri au stiut sa dea piept cu toti si cu toate
numai si numai pentru a tine stindardul Armiei sus, atat de sus incat toti care
cautau la el intai faceau o inchinaciune la Bunul Dumnezeu apoi fara sa fie
nevoie sa-si coboare privirea se inchinau la ostenii care fereau Tara de dusmani,
de vipie si de rautati.
Da, pe aceia i-a primit istoria cu bratele larg desfacute si
i-a pus acolo, la stanga icoanelor din sufletele romanilor pentru ca de fiecare
data cand acestia se inchina si-si pomenesc mosii si stramosii sa-i pomeneasca
si pe acestia.
Da, adevarati patrioti romani in fata carora merita sa ne
inchinam aproape ca la sfinti.
Insa Nica al nostru a fost ceva mai pragmatic, el a ales
sa-i fie bine acum nu dupa aceea...
El a preferat sa mai indese cate ceva la chimir acum cand
are totul la indemana si sa nu dea "vrabia din mana pentru cioara de pe
gard"...
Pai ce era mai de interes?
Nu e mai bine sa mai tragi un pic de timp si sa-ti
capatuiesti nevasta si oare ce neamuri decat sa pleci cu fruntea sus, cu sufletul
neintinat de mizeria politica ce a ajuns sa spurce tot ce e sfant in Tara asta?
Pai nu e mai bine sa-ti multumesti apropiatii decat sa-i
umpli de mandrie pe cei carora le-ai fost sef atatia amar de ani?
Insa sa stiti ca daca stau sa ma gandesc ceva mai adanc
incep sa-i dau ceva dreptate...
Pai ce castiga el acum daca venea in fata formatiei si
spunea "Dragi camarazi, Armata romana nu poate fi un fulg in bataia
vantului politic. Capul Ostirii romane nu poate fi moneda de schimb intre
politicieni. Incepand din acest moment
eu ma dau la o parte iar cel de dupa mine va va conduce pana cand cei in
drept imi vor hotara succesorul. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!".
Asa e, nu castiga mare lucru... doar stima si pretuirea
noastra, a celor cu suflet kaki si poate un loc in inima romanilor care de ceva
vreme cauta un model de om adevarat nemanjit de abjectiile politicii si poate
chiar un locusor acolo in panteonul eroilor neamului.
Pe cand asa, mai mult ca sigur ca in spatele usilor
intotdeauna inchise s-a stabilit deja un loc caldut pentru obedientul
Nicusor...
Da oameni buni, Nica a avut
de ales intre pretuirea oamenilor si bunastarea personala si asa cum am
vazut, a ales.
Iar noua ne-a mai ramas un singur lucru in ceea ce-l
priveste, sa-i urmarim viitoarea cariera politica si cand vor veni alegerile la care v-a candida sa
mergem cu totii si sa-l votam ca doar este de al nostru, nu?
Gachi David
Comentarii
Trimiteți un comentariu