Sa aveti o zi plina de ....liniste si de pace sufleteasca...!
Ziua de ieri a inceput ....bine....dis de dimineata....pe la ora 9, o ora matinala pentru un pensionar cu....tabieturi mi-am parasit confortul domiciliului conjugal si am plecat....sa ma intailnesc cu cativa cunoscuti....
Pana aici totul pare in regula....
Si m-am intalnit.... mi-am zis in gand ca poate ar fi bine sa ne intalnim in Cismigiu ca tot e la doi pasi si ca vremea de afara, o zi splendida de primavara in plina iarna nu ne-ar fi incurcat prea mult in ceea ce speram noi sa facem...
Pana la urma nu am mers in Cismigiu dar ziua de primavara am reusit sa o resimtim din plin in....oasele noastre nu chiar asa de tinere...de ce....pentru simplu motiv ca in incaperea in care ne-am intalnit nu era curent, daca nu era curent nu era nici caldura, nici lumin asa ca trebuit sa stam permanent cu usa deschisa.. direct afara pe trotuar.... de ca sa ne vedem la fata...
La inceput mi-am zis ca nu o s-o lungim si ca in cateva minute vedem ce e de spus dupa care plecam fiecare la ale noastre....nu a fost sa fie asa....
Am avut o mare surpriza.... am constatat ca o mana de oameni care a lucrat candva in armata, fiecare cu preocupari dintre cele mai diferite, poate ajunge intrun timp foarte scurt..... sa vorbeasca ....aceeasi limba...
Chiar nu mi-a venit sa cred....
Am vazut un fost general, adica nu fost... actual dar in retragere, cu ranita fara bastonul de maresal dar plina de ani si de ....minte cum nu incerca la feicare trei secunde sa ne spuna ca el este general si ca de la sine se intelege ca de la el trebuie sa ne vina lumina si ca musai trebuie sa fie sef... Am vazut un grup de fosti ofiteri. adica inca ofiteri dar prin rezerva si chiar si un fost subofiter, adica nu fost, actual dar mult mai aproape de retragere de cat de rezerva, cum s-au asezat la o masa, in aerul rece si de loc primitor al incaperii si cum au inceput sa dezmorteasca atmosfera cu o agilitate atletica incepand sa puna la cale Tara, adica nu Tara ci Liga...
Si stiti ce e culmea.... lucrurile au inceput sa se lege.... la inceput au aparut cateva ideii, e drept ca timid exprimate dar pe masura ce vorbele se rostogoleau in incapere mi-am dat sema ca acei oameni chiar daca deja au un strat gros de praf peste ordinele lor de trecere in rezerva si peste deciziile lor de pensionare nu au imbatranit degeaba.... Ba chiar la un moment dat m-a bufnit rasul.... bineinteles ca la interior nu pe fata ca de am si eu ceva ani in spate iar primii sapte dintre ei i-am petrecut acasa nu pe aiurea, pai cum sa nu razi cand cineva spune Domnilor se impune sa facem un Plan de masuri.... Mi se urase de planuri de masuri, toata cariera mea militara a fost marcata de aceste planuri.... dar ce sa vezi, veselia m-a parasit brusc pentru ca mi-am dat sema ca....chiar avem nevoie de un plan de masuri....
Si uite asa, impletind experienta noastra .... matusalemica cu .... trista realitate contemporana Carpato - dunareana - pontica lucrurile au inceput sa se aseze pe un fagas... zic eu normal....iar Liga, cel putin in mintea noastra sa prinda contur, sa functioneze si ....culmea sa obtina si rezultate....
Si uite asa am realizat ca cei sase oameni in loc sa stea acasa, cu paslarii in picioare si cu cana de ceai ferbinte in mana frunzarind ziarul preferat stateau zgribuliti in frig, pe intuneric si se gandeau cum sa aduca un pic de lumina in viata camarazilor lor carora niste..... oameni rai incearca sa le.... taie curentul....
Pe drum spre casa, in autobuzul calduros, agatat cu mana stanga de o bara si cu o sacosa in celalta mana, asa cum ii sta bine unui pensionar.... am tras in gand concluzia zilei.... Parca era bine daca eram mai multi.... s-ar fi facut mai cald in camera....
Ziua de ieri a inceput ....bine....dis de dimineata....pe la ora 9, o ora matinala pentru un pensionar cu....tabieturi mi-am parasit confortul domiciliului conjugal si am plecat....sa ma intailnesc cu cativa cunoscuti....
Pana aici totul pare in regula....
Si m-am intalnit.... mi-am zis in gand ca poate ar fi bine sa ne intalnim in Cismigiu ca tot e la doi pasi si ca vremea de afara, o zi splendida de primavara in plina iarna nu ne-ar fi incurcat prea mult in ceea ce speram noi sa facem...
Pana la urma nu am mers in Cismigiu dar ziua de primavara am reusit sa o resimtim din plin in....oasele noastre nu chiar asa de tinere...de ce....pentru simplu motiv ca in incaperea in care ne-am intalnit nu era curent, daca nu era curent nu era nici caldura, nici lumin asa ca trebuit sa stam permanent cu usa deschisa.. direct afara pe trotuar.... de ca sa ne vedem la fata...
La inceput mi-am zis ca nu o s-o lungim si ca in cateva minute vedem ce e de spus dupa care plecam fiecare la ale noastre....nu a fost sa fie asa....
Am avut o mare surpriza.... am constatat ca o mana de oameni care a lucrat candva in armata, fiecare cu preocupari dintre cele mai diferite, poate ajunge intrun timp foarte scurt..... sa vorbeasca ....aceeasi limba...
Chiar nu mi-a venit sa cred....
Am vazut un fost general, adica nu fost... actual dar in retragere, cu ranita fara bastonul de maresal dar plina de ani si de ....minte cum nu incerca la feicare trei secunde sa ne spuna ca el este general si ca de la sine se intelege ca de la el trebuie sa ne vina lumina si ca musai trebuie sa fie sef... Am vazut un grup de fosti ofiteri. adica inca ofiteri dar prin rezerva si chiar si un fost subofiter, adica nu fost, actual dar mult mai aproape de retragere de cat de rezerva, cum s-au asezat la o masa, in aerul rece si de loc primitor al incaperii si cum au inceput sa dezmorteasca atmosfera cu o agilitate atletica incepand sa puna la cale Tara, adica nu Tara ci Liga...
Si stiti ce e culmea.... lucrurile au inceput sa se lege.... la inceput au aparut cateva ideii, e drept ca timid exprimate dar pe masura ce vorbele se rostogoleau in incapere mi-am dat sema ca acei oameni chiar daca deja au un strat gros de praf peste ordinele lor de trecere in rezerva si peste deciziile lor de pensionare nu au imbatranit degeaba.... Ba chiar la un moment dat m-a bufnit rasul.... bineinteles ca la interior nu pe fata ca de am si eu ceva ani in spate iar primii sapte dintre ei i-am petrecut acasa nu pe aiurea, pai cum sa nu razi cand cineva spune Domnilor se impune sa facem un Plan de masuri.... Mi se urase de planuri de masuri, toata cariera mea militara a fost marcata de aceste planuri.... dar ce sa vezi, veselia m-a parasit brusc pentru ca mi-am dat sema ca....chiar avem nevoie de un plan de masuri....
Si uite asa, impletind experienta noastra .... matusalemica cu .... trista realitate contemporana Carpato - dunareana - pontica lucrurile au inceput sa se aseze pe un fagas... zic eu normal....iar Liga, cel putin in mintea noastra sa prinda contur, sa functioneze si ....culmea sa obtina si rezultate....
Si uite asa am realizat ca cei sase oameni in loc sa stea acasa, cu paslarii in picioare si cu cana de ceai ferbinte in mana frunzarind ziarul preferat stateau zgribuliti in frig, pe intuneric si se gandeau cum sa aduca un pic de lumina in viata camarazilor lor carora niste..... oameni rai incearca sa le.... taie curentul....
Pe drum spre casa, in autobuzul calduros, agatat cu mana stanga de o bara si cu o sacosa in celalta mana, asa cum ii sta bine unui pensionar.... am tras in gand concluzia zilei.... Parca era bine daca eram mai multi.... s-ar fi facut mai cald in camera....
Col.(r). Gache David
Comentarii
Trimiteți un comentariu