Treceți la conținutul principal

Scrisoare deschisa adresata domnului Profesor Vasile Sebastian Dancu

 

Temporar senator si ministru al apararii

 

Domnule Profesor!

 

Viata v-a condus astfel incat in aceste zile sa fiti raspunzator de soarta Tarii….

Viata a facut ca dumneavoastra, un ardelean get beget sa aveti in maini, in aceste momente soarta natiunii noastre…

Nu sunteti nici primul si nici ultimul ardelean invatat care a trebuit sa-si apere Tara…

Si in primul dar si in al doilea razboi invatatorii si profesorii ardeleni si-au dat sangele si viata pentru Tara lor fara ca macar sa clipeasca din ochi…

Da… e drept… acelea erau alte vremuri si decizia i-a privit numai pe ei sau… cel mult pe romanii aflati in plutoanele sau companiile pe care ei le comandau dar… in ceea ce va priveste… lucrurile stau putin diferit…

Dumneavoastra nu comandati un pluton… o companie… nici macar un batalion… dumneavoastra comandati o intreaga Ostire!

Predecesorii dumneavoastra… cei care au luptat in primul sau in al doilea Razboi Mondial au avut o grea misiune… si nu grea prin faptul ca au luptat pentru Glia, Tara si Natia lor ci pur si simplu pentru ca politicienii vremurilor de atunci, neindeplinindu-si menirea au condus Tara astfel incat ei au trebuit sa-si dea sangele si uneori viata astfel incat sa ne poata transmite mostenirea pe care si ei au primit-o de la parintii, mosii si stramosii lor…

Astazi dumneavoastra aveti un alt rol…

Nu va mai aflati in mijlocul flacailor bistriteni impreuna cu care inaintasii dumneavoastra au plecat la Oaste…

Nu va mai aflati in mijlocul invatatorilor si al profesorilor ardeleni… floarea intelectualitatii romanesti… care au pus mana pe arma ca sa apere Ardealul si Tara de cei rai…

Dumneavoastra sunteti chiar acel care trebuie sa pregateasca Tara ca si dupa aceste bicisnice evenimente sa ramana ceea ce este astazi…

Nu pun la indoiala capacitatea dumneavoastra de a face acest lucru dar… pun la indoiala faptul ca veti putea face acest lucru de unul singur…

Contextul international al ultimilor ani ne-a facut sa cam renuntam la Oastea ce mare…

Ne-a facut sa renuntam la a ne pregati tinerii ca in caz de feri Doamne sa fie in masura sa-si apere familiile, neamul si Tara…

Ne-a facut sa ne cam dam pe mana… aliatilor…

Nu zic ca e rau dar… daca se ingorasa gluma si se muta… campul de batalie intre granitele statelor lor… ce credeti ca vor face aliatii…?

Vor veni sa ne scape pe noi sau vor sta acolo ca sa-i scape pe ai lor…?

De-a Bunul Dumnezeu sa nu se ajunga pana acolo…

De-a Bunul Dumnezeu ca megiesul de la rasarit sa ramana in limitele unor oameni normali la cap si sa nu porneasca distrugera Omenirii…

Dar daca… feri Doamne… se intampla…?

Va dati seama ca noi suntem… efectiv la mana aliatilor…?

Va dati seama ca noi nu avem nici cum si nici cu cine sa ne aparam de un… adversar… clasic nu mai vorbesc de… “ursul de la rasarit”…  

Va dati seama cati dintre noi e posibil sa plateasca cu sngele si viata faptul ca politicienii ultimilor trei decenii au fost interesati numai si numai de numarul cifrelor din conturile personale si de numarul sutelor de metri patrati ai vilelor personale de prin cele mai exotice locuri ale planetei…?

Dar si mai mult de atat…

Va dati seama ca Dumneavoastra sunteti cel care are acum raspunderea morala si obligatia de  a pregati aceasta Natiune si aceasta Tara pentru cea mai grea situatie imaginabila?   

Nu cred ca v-ati gandit pana acum la acest scenariu…

Nu cred ca ati avut taria sa abordati un scenariu in care aliatii nostril vor fi nevoiti sa-si vada mai mult de ale lor decat de ale noastre…

Nu cred ca v-ati gandit vre-o secunda la cum ar trebui sa fie pregatita aceasta Natiune si aceasta Tara pentru a-si putea… purta singura de grija…

Domnule Profesor!

Realitatea v-a pus fata in fata cu o situatie extrem de greu de anticipat…

Realitatea v-a pus in fata unei Ostiri total nepregatita pentru asi apara Poporul si Tara…

Realitatea v-a pus in fata unei clase politice total iresponsabile si inconstiente…

Inca nu suntem in ceasul al doisprezecelea si ar mai fi lucruri de facut dar, decizia si hotararea este in mana dumneavoastra…

Noi, veteranii acestei Ostiri… din pacate nu putem face mare lucru…

Eventual sa va sfatuim dupa minte si pricepere sau ne dam sangele si viata pentru Tara noastra exact asa cum au facut si mosii si stramosii nostri…

Dar Dumneavoastra… inca mai puteti face ceva…

E drept ca,in cel mai rau caz, la finalul acestor evenimente foarte multi dintre noi sa nu mai fim dar… Istoria va fi si va ramane ca sa…judece…  si in mod deosebit… sa va judece… pe Dumneavoastra si…actiunile Dumneavoastra…

Domnule Profesor!

S-ar putea ca in aceste momente noi sa fim printre putinii care pot sa va stea alaturi si care chiar sa stie despre ce este vorba si… mai mult decat atat… care sa nu urmarim absolut nici-un beneficiu personal ci doar pe cel al Tarii si al Natiunii noastre…        

  

Gachi David

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Cum s-a dovedit a fi prea mica usa de intrare in Istorie pentru Nica a lui Ciuca...

Istoria are inima larga, consemneaza si pe cei buni si pe cei rai, am putea spune ca deopotriva. O singura categorie de oameni nu si-a gasit, nu-si gaseste si nu-si va gasi niciodata locul in istorie. Bineinteles ca ma refer la anonimi. Acestia sunt uitati de toata lumea si cand totusi cineva isi mai aduce aminte de ei sunt trecuti, invariabil la... si altii... Aceasta este si soarta pe care si-a ales-o si cel mai proaspat ex sef militar al Ostirii romane, un anonim pefect cu o poza color pe peretii ministerului pe care se va aseza praful fara ca vreo privire curioasa sa o mangaie admirativ zicand-si "domnule, asta era OM odata" cum se spune despre cativa dintre cei ramasi in galeria adevaratilor Capi ai Ostirii romane care indiferent de vremuri au stiut sa dea piept cu toti si cu toate numai si numai pentru a tine stindardul Armiei sus, atat de sus incat toti care cautau la el intai faceau o inchinaciune la Bunul Dumnezeu apoi fara sa fie nevoie sa-si coboare privi

Scrisoare deschisa catre aliatul NATO

  Draga NATO! Suntem unii dintre aliatii tai… Chiar daca nu mai suntem in activitate si acum purtam   haina de rezervist noi ne consideram   aliatii tai pentru ca inca mai avem obligatii militare si mai mult ca sigur ca daca incep valurile dinspre rasarit o sa reimbracam haina militara si o sa punem mana pe arma pentru a ne apara si Tara dar si pe tine… Stiu ca iti este cam greu sa-ti amintesti de noi dar sa stii ca ti-am fost alaturi multi ani de zile… Si in Bosnia… si in Kosovo… si in Iraq… si in Afghanistan… cam peste tot pe unde tu aveai nevoie sa arati Lumii ca esti o forta si ca poti impune ordinea si pacea acolo unde iti faci prezenta… Cum nu ne stii…? Eram langa Iosif Silviu Fogarasi si Mihail Anton Samoila cand au fost doborati in Afganistan… Eram langa   Narcis Sonei cand a cazut in Kandahar… Eram langa Sandu Valerica Leu cand s-a stins in Zabul… Eram langa toti camarazii nostri care ti-au dat sangele si viata lor… Lina sa le fie odihna in Ceruri, acolo

MESAJ ADRESAT EXCLUSIV PENSIONARILOR MILITARI, ONORABILI SI DEMNI

CITITI PANA LA SFARSIT...PENTRU CA NU STITI CE PIERDETI!! DISTRIBUITI CATRE PENSIONARII MILITARI DIN AGENDELE PERSONALE, PRECUM SI IN GRUPURILE ACESTORA DE PE PLATFORMELE SOCIAL-MEDIA 1.Sunteți pensionar militar? 2.Apreciați că vă sunt respectate și apărate drepturile? 3.Simțiți că aveți o pensie nemeritată? 4.Sunteți pregătit pentru momentul în care o putere vremelnică, oricare ar fi ea, va distruge sistemul pensiilor militare de stat? 5.Considerați că ar fi benefic să lupte cineva pentru drepturile dvs., astfel încât să aveți asigurată liniștea și confortul anilor de pensie? Daca ați răspuns cu DA la toate întrebările, vă dorim o pensie lunga și multă sănătate. Dacă aveți (și) răspunsuri cu NU și doriti o soluție, vă informăm respectuos că LIGA PENTRU APĂRAREA DREPTURILOR PENSIONARILOR MILITARI, constituită legal în baza Constituției României art. 40 și Legii 502/2004 se regenerează, se reorganizează și își propune să reprezinte unitar și eficient pe membr