Sa mai si gandim...

 

De cativa ani de zile am intrat in lupta pentru repunerea clasei militarilor pe locul cuvenit in societate si... in mod implicit pentru recunoasterea eforturilor facute de acestia si de catre inaintasii lor pentru ca Tara noastra sa existe si sa ne permita un trai cu fruntea sus in Europa si in Lume.

Daca ar fi sa trag niste concluzii referitoare la aceasta lupta tare multe ar fi de spus dar pentru ca deja foarte multe dintre acestea sunt arhi cunoscute voi face doar o scurta inventariere a lor pentru ca apoi sa ne gandim impreuna la unde si de ce ne aflam acolo unde ne aflam noi militarii astazi...

Militarii activi nu au nicio posibilitate legala de manifestare a nemultumirilor pe care le au deoarece clasa politica a reusit sa construieasca in timp o legislatie constrictiva care sa nu le permita militarilor sa se lupte direct pentru drepturile lor. Coroborand aceasta situatie cu impunerea la conducerea tuturor structurilor importante ale Armatei a unor marionete obediente politicului din toate punctele de vedere s-a ajuns la situatia de astazi, situatie in care Armata a ramas singura institutie a statului care nu are posibilitatea sa se lupte pentru drepturile ei legale implicit singura institutie a statului care nu creaza nicio problema clasei politice conducatoare.

Referitor la starea militarilor in rezerva si in retragere lucrurile nu sunt departe fata de militarii activi doar ca aici, politicienii au fost nevoiti sa consume ceva mai multa energie ca sa reuseasca sa-si asigure linistea dar, in cele din urma le-a reusit...

Principalul efort a fost concentrat pe impiedicarea rezervistilor sa-si coaguleze energia intr-o structura puternica, structura care sa devina un partener de dialog al politicului in efortul pentru obtinerea drepturilor si a recunoasterii cuvenite militarilor.

Ca le-a reusit acest lucru este evident.

Ca s-au folosit de orgoliile noastre si de dorinta a foarte multi dintre noi de a fi sefi si conducatori "pe viata" este la fel de evident.  

Ca au identificat posibilii lideri de opinie din randul nostru si i-au... " anihilat" izolandu-i sau manjindu-i mediatic cu dejectii este foarte evident.

Ca au gasit militari rezervisti cu coloana vertebrala din plastilina pe care i-au modelat cu usurinta si i-au mituit pentru a le propaga interesele meschine in randurile noastre se vede cu ochiul liber.

Iar ce este mai grav... este ca noi ne-am lasat pacaliti, mintiti si chiar prostiti de fiecare data si cu foarte mare usurinta....

Si sa argumentam putin afirmatiile de mai sus...

De ani de zile a fost inventat acest individ numit Ciuca in mana caruia a stat timp de foarte multi ani atat soarta militarilor activi cat si a celor aflati in retragere si in rezerva.

Ce a facut acest Ciuca... sau mai bine spus ce nu a facut... nu cred ca mai trebuie mentionat pentru ca vedem si simtim cu totii...

Ce a primit in schimb acesta?

Iarasi este evident... dregatorii militare si politice dintre cele mai ridicate, dregatorii care nu au nimic in comun cu pregatirea, caracterul si calitatile acestuia, postarea membrilor lui de familie in pozitii banoase, punerea la dispozitia acestuia a unor imense fonduri financiare de a caror cheltuire nu da niciodata socoteala si ma refer aici la celebrele achizitii de tehnica militara foarte bine comisionate si de ce nu, cel putin asta ne arata ultimile evenimente fondurile serviciilor secrete militare asupra carora se pare ca nu sunt putini cei care s-au repezit ca sa si le imparta.

Un alte element esential l-a constituit inventarea unei triplete inscaunata pe veci la conducerea pensionarilor militari carora le-a fost creata aura de reprezentanti ai acestora, care sunt de fiecare data pusi in capul meselor la care se mimeaza dialogul si care, de fiecare data isi joaca rolurile cu un talent evident egalat poate de dupilcitatea fata de camarazii pe care se erijeaza in a-i reprezenta. Nu cred ca mai este cazul sa le dau numele pentru ca acestea sunt cunoscute de mai toti dintre noi.

Au mai aparut unii asa numiti "creatori de opinii", posesori de spatii virtuale prin intermediul carora, mai mult sau mai putin voalat ridica osanale atat clasei politice conducatoare cat si conducerii ministerului dar in mod deosebit improasca cu venin si cu dejectii pe cei care indraznesc sa "miste in front" in cautarea unor solutii pentru indreptarea situatiei camarazilor lor.

Nici aici nu voi da nume dar aroma de praz si de lantrina care vin dinspre randurile unui mare  "postangiu" din Banie permite identificare lui de catre toata lumea cu mare usurinta...

Ar mai trebui mentionate si actiunile comise impotriva adevaratilor luptatori pentru soarta celor multi, actiunile de denigrare a acestora, actiunile de indepartare a acestora de la procesul de decizie, intr-un cuvant actiunile de determinare a acestora sa renunte singuri si sa se retraga in neputinta si renuntare...

Ca toate aceste lucruri s-au intamplat si se intampla, inteleg si am convingerea ca vede toata lumea ce nu inteleg insa este faptul ca prea putini sunt cei care inteleg ce se intampla si in loc sa vina in jurul celor putini care, prin ceea ce au spus si au facut au demonstart in ani de zile ca au drept scop bunastarea militarilor si a pensionarilor militari se grupeaza docili si blazati in spatele fariseilor facand atat jocurile acestora cat si... in mod deosebit,  jocurile celor aflati in spatele lor.

Ca viata merge inainte indiferent daca militarii sunt sau nu pe locul cuvenit in societate si indiferent daca pensionarilor militari li se recunosc sau nu meritele sau drepturile legale este foarte clar dar... cel mai dureros lucru este faptul ca zilnic, multi, prea multi dintre noi pierd lupta cu viata si pleaca cu sufletele grele, pline de regretul ca au trait intr-o societate care a profitat din plin de eforturile si renuntarile lor dar care nu a stiut niciodata sa le recunoasca si sa le rasplateasca pe masura.

Dragi camarazi!

Din pacate noi nu suntem prea departe de momentul incheierii socotelilor cu viata, aceasta viata care nu ne-a fost de loc usoara odata cu imbracarea uniformei militare dar oare chiar vom sta impasibili pana la sfarsit?

Oare chiar vom pleca fara sa fim in stare sa gasim caile pentru a reveni acolo unde ne este locul si pentru a obtine ceea ce ni se cuvine?  

Oare chiar ne vom lasa invrajbiti unul impotriva celorlalti pana la capat?    

Cred ca a venti momentul ca fiecare dintre noi sa analizeze cele de mai sus si sa se gandeasca, in liniste, la ceea ce ar trebui sa faca chiar daca acest lucru l-ar indeparta de confortul familial si va asigur ca daca veti reusi acest lucru... efortul va merita...      

Gachi David