In urma cu cateva zeci de ani circula pe splaiul
Dambovitei o gluma cu iz de... 5 ani pentru cine spune si 3 pentru cine
asculta... cum ca urma sa se contopeasca Uzina de masini grele cu Fabrica
Timpuri noi si ca ce rezulta se va numi Timpuri grele...
Da, atunci era o gluma destul de gustata dar, din
pacate acel umor negru ne-a cam prins din urma pe noi pensionarii militari care
in acele vremuri ne descreteam fruntile la auzul acesteia atunci cand eram prin
poligoane, pe la canal, pe la munci agricole sau chiar prin unitati la
instructia cea de toate zilele...
Pe atunci ne gandeam si ne rugam sa vina alte
timpuri in care noi sa ne putem pregati pentru ca in situatia in care s-ar fi
revarsat vreo rautate asupra Tarii noastre noi sa fim gata sa ne luptam cu raul
si sa-l dovedim astfel incat la toti ai nostrii sa le fie bine si nici sa nu
simta ca cineva a incercat sa le faca rau. Si la un moment dat chiar am crezut
ca vremurile in care noi o sa putem sa ne pregatim asa cum stiam noi ca trebuie
sa o facem au venit, ba chiar ne-am bucurat desi cu un ochi lacrimam de durerea
camarazilor nostrii care au trebuit sa ude cu sangele lor bucuria noastra dar
una peste alta zaream un nou inceput, un inceput in care Oastea trebuia sa aiba
doar o singura misiune, aceea de a se pregati pentru a nu permite nimanui sa
vina si sa bata cu pumnul in masa la noi in casa.
Frumoase visuri, inaltatoare aspiratii dar cruda
realitate.
In acele vremuri in care noi vegheam cu arma langa
noi prin unitati au aparut unii care incet incet au pus mana pe societate si
fara scrupule au inceput sa controleze totul, sa conduca totul intr-o singura
directie, o directie favorabila lor si numai lor iar ceilalti, ceilalti care pornisera cu elan sa faca o Tara nou s-au
trezit la un moment dat ca au devenit doar producatori de confort si de averi
pentru cei care pe nesimtite luasera controlul.
E drept ca unii s-au prins mai devreme si au inceput
la randul lor sa intinda maini rapace catre ce mai ramasese neapucat si chiar
au mai prins cate ceva si uite asa au aparut in acele vremuri ceea ce noi numim
astazi "puterea" si " opozitia". Grupari de interese care
ajung ca periodic sa se roteasca pe la "butoane" si pe la "borcanul
de miere" evident ca periodicitatea fiind dat de simbolul democratiei
"Votul".
Si uite asa ne-am trezit noi, militarii acelor
timpuri ca incet incet am fost impinsi catre marginea noii societatii pe care,
culmea, chiar noi am desprins-o din ghiarele comunismului.
De-a lungul anilor cele doua aspirante la a obtine
votul nostru pentru a se apropia de "butoane" s-au straduit in a
identifica tot felul de ideii astfel incat cu chetuieli foarte mici pentru ei
si ai lor sa-i determine pe oamenii de buna credinta dar mult prea nepriceputi
in ale minciunilor politice sa le dea votul. Aproape intotdeauna in preajma
scrutinurilor apareau cu tot felul de promisiuni, cu tot felul de "tapi
ispasitori" vinovati de tot raul cu care se lupta omul de rand si nici
acum nu este altfel...
Acum opozitia a descoperit, in sfarsit cauza tuturor
relelor si propune sa se desfiinteze pensiile speciale. Ceea ce nu ar fi rau de
loc daca ar fi luate in colimator pensiile cu adevarat speciale dar dumnealor
s-au ferit cu indarjire sa nominalizeze pensiile respective asa ca omul de
rand, intoxicat de-a lungul timpului de imaginile unor pensionari militari
lafaindu-se in mormane de bani pe plaje exotice sa se bucure ca in sfarsit se
face dreptate, ca in sfarsit vor ramane cu pensii bune doar magistratii care
impart dreptatea dupa cum adie briza politica, primarii care impart bunurile
obstei dupa cum sufla musonul intereselor, alesii neamului care trudesc non
stop pentru interesele personale si multe astfel de categorii sociale
indispensabile mersului accelerat inainte al societatii noastre.
Si uite asa, in sfarsit se va termina cu pensiile
nesimtite pentru ostasii care nu s-au prea luptat cu pizmasul, pentru jandarmii
care tot bat pasnicii protestatari, cu pompierii care de fiecare data intarzie
cateva secunde ca sa stinga vipia ba chiar si politistii care isi tot permit sa
amendeze soferii care din greseala mai fac cate un accident pe ici colea.
Da oameni buni, pentru noi, pensionarii militari vin
timpuri grele, ba chiar as putea spune ca timpuri mai grele pentru ca timpurile
grele se petrec acum, acum cand "puterea" tace si face ce vrea cu
legile lui Cuza prin care militarilor le erau recunoscute meritele cuvenite in
urma unei vieti inchinate Tarii si Neamului, face ce vrea si cu legile pe care
chair ei le-au dat intr-un moment de recunoastere a privatiunilor serviciului
militar cu alte cuvinte face tot ce doreste astfel incat ceea ce li se cuvenea
fostilor militari sa ramana la dispozitia lor pentru a-si tocmi un alt mandat
si apoi inca un altul si tot asa...
Iar noi ce facem?
Noi am ajuns sa ne cautam drepturile in strada, noi
am ajuns sa ne putem obtine o bruma de drepturi doar in tribunal unde din cand
in cand un judecator cu frica de Dumnezeu ne asculta si recunoaste evidenta...
Stimati camarazi, ce se vede la orizont nu este de
bine, daca noi nu vom reusi sa pricepem mai repede ca nu ne vom primi prea
curand dreptatea ce ni se cuvine si ca e musai sa ne unim pentru a putea deveni
la randul nostru o forta astfel incat sa putem sa-i fortam pe cei ce au
"painea si cutitul" sa ne dea ceea ce ni se cuvine s-ar putea ca
pentru foarte multi dintre noi acest lucru sa nu se intample niciodata in
aceasta viata...
Gachi David
Comentarii
Trimiteți un comentariu