Treceți la conținutul principal

SCRISOARE CATRE PRESEDINTE

SCRISOARE ADRESATA PRESEDINTELUI ROMANIEI DE UN COLONEL IN RETRAGERE. DOMNULE PRESEDINTE AL ROMANIEI, KLAUS WERNER JOHANNIS

Subsemnatul, Col. (rtg.) Coltescu D.Victor, domiciliat în localitatea Bucuresti, str. Bd. Unirii, nr.-  , bl.-  , ap.- , sect.-  , e-mail: avrilmiti@..., avand in vedere prevederile art. 31 si ale art. 51 din Constitutia Romaniei si tinand cont ca:

- prevederile art. 147 alin. (4) din Constitutia Romaniei precizeaza ca: “deciziile Curtii Constitutionale se publica in Monitorul Oficial al Romaniei. De la data publicarii, deciziile sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor.”
- in Decizia nr. 20 din 2 februarie 2000, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 72 din 18 februarie 2000, Curtea Constitutionala a Romaniei arata ca: “ Un alt element care justifica in mod obiectiv si rezonabil un tratament juridic asemanator al magistratilor si al cadrelor militare, inclusiv in ceea ce priveste regimul de pensionare, il reprezinta riscul pe care il implica exercitarea profesiilor respective, ambele avand un rol esential in …” si constata ca, „fata de asemanarile subliniate anterior intre situatia cadrelor militare si cea a magistratilor, avandu-se in vedere si caracteristicile comune ale statutelor aplicabile acestor categorii profesionale, care au determinat in mod obiectiv reglementarea prin lege, in mod aproape identic, a pensiei de serviciu, nu se poate identifica o ratiune suficienta care sa justifice aplicarea unui tratament diferit magistratilor fata de cadrele militare permanente, …”
- in Decizia nr. 1 din 8 februarie 1994, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, Curtea Constitutionala a Romaniei a stabilit ca: „un tratament diferit nu poate fi expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, ci trebuie sa se justifice rational, in respectul principiului egalitatii cetatenilor in fata legii si a autoritatilor publice”. 
- prin Decizia nr. 135 din 5 noiembrie 1996, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 345 din 17 decembrie 1996, Curtea Constitutionala a retinut ca „principiul egalitatii in fata legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situatii care, in functie de scopul urmarit, nu sunt diferite”.
- in Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 684 din 08.10.2007 la art. 82 alin. (1) se prevede ca „Judecatorii si procurorii cu o vechime de cel putin 25 de ani in magistratura se pot pensiona si pot beneficia, la implinirea varstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, in cuantum de 80 % din baza de calcul reprezentata de indemnizatia de incadrare bruta lunara si sporurile avute in ultima luna de activitate inainte de data pensionarii”, fara ca in cadrul articolelor 82 la 86 sa se prevada o limitare a cuantumului pensiei, iar la art. 85 alin. (2) „Pensiile de serviciu ale judecatorilor si procurorilor, precum si pensiile de urmas prevazute la art. 84 se actualizeaza ori de cate ori se majoreaza indemnizatia bruta lunara a unui judecator si procuror in activitate, in conditii identice de functie, vechime si grad al instantei sau parchetului, cu luarea in considerare, in procent, a sporurilor intrate in baza de calcul la acordarea pensiei de seviciu, precum si a sporului de vechime”;
- in Ordonanta de Urgenta nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, care prevede modificarea si completarea Legii nr. 233/2015 privind pensiile militare de stat, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 556 din 27.07.2015 la art. 28.alin. (1) se arata ca „Baza de calcul folosita pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/ salariilor lunare brute realizate la functia de baza în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/politist/functionar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor prevazute la art. 3 lit. a) - c), în care nu se includ: ...”, la art. 29 alin. (1) „Cuantumul pensiei de serviciu se determina în procente din baza de calcul, astfel:
a) militarii, politistii si functionarii publici cu statut special, cu vechime cumulata conform art. 3 lit. f) de cel putin 25 de ani, beneficiaza, la împlinirea vârstei prevazute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 65% din baza de calcul prevazuta la art. 28;” si la art. 30 „Pensia stabilita, recalculata si actualizata în conditiile prezentei legi, nu poate fi mai mare decât 85% din baza de calcul prevazuta la art. 28.”,
rog să binevoiţi să dispuneti clarificarea următoarelor probleme:
- Care va fi tratamentul aplicat militarilor in ceea ce privesc pensiile militare in raport cu pensiile magistratilor (baza de calcul folosita pentru calculul pensiei, cuantumul pensiei din baza de calcul si cuantumul final al acesteia, adaugarea la cuantumul pensiei cate 1% din baza de calcul pentru fiecare an care depaseste vechimea standard de pensionare, actualizarea pensiilor ori de cate ori se majoreaza indemnizatia bruta lunara a unui judecator sau pocuror etc.);
- Daca se mai ia in calcul prevedereile art. 11 din Legea Nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, referitor la sporul de 10%, 15% si 20% al cuantumului pensiei pentru pensionarii care au fost decorati cu “Semnul onorific” clasele a III-a, a II-a si respectiv I;
- Daca statul isi mai respecta angajamentul luat cu privire la pensia suplimentara, dupa ce militarii au contribuit in timpul activitatii la Fondul pentru pensia suplimentara si/sau contributia individuala la buget ? (asa cum era prevazuta la art. 60 din Decretul nr. 214/1977 privind pensiile militare de stat, pensia suplimentara „se bazeaza pe principiul mutualitatii intre militarii din cadrele permanente, care contribuie, in acest scop, cu 2 la suta din retributia lor tarifara lunara.” Conform alin. (4) aceasta contributie se vira de catre Directia financiara a M.Ap.N, respectiv a Ministerului de Interne „intr-un cont special la Casa de Economii si Consemnatiuni, pentru care se acorda o dobanda de 3 la suta anual”. Iar art. 61 preciza ca: „Militarii care au contribuit la constituirea fondului pentru pensia suplimentara benficiaza de aceasta pensie de la data iesirii lor din cadrele permnente ca urmare a pensionarii”. Art. 63 preciza ca: „Militarii care au platit contributia pentru pensia suplimentara pe o perioada de pana la 5 ani li se restituie, la data pensionarii, suma cu care au contribuit, la care se adauga o dobanda de 3 la suta”.)
- Care este compensatia pe care o acorda statul militarilor iesiti la pensie pentru interzicerea sau restrangerea exercitiului unor drepturi si libertati pe timpul cat au fost activi, conform art. 28, 29 si 30 din Legea Nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare?
As dori sa precizez ca pensiile militare de stat nu sunt pensii speciale prin faptul ca ele sunt reglementate de o lege (Legea Nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat) diferita de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, ci prin faptul ca ele au un anumit istoric si sunt alimentate doar din bugetul de stat, respectiv din fondurile ministerelor din care militarii au facut parte. Pensiile speciale sunt cele care pe langa faptul ca sunt reglementate de Legea privind sistemul public de pensii (Nr. 263, respectiv Nr. 19/2000, care a fost abrogata) sunt reglementate si de legi specifice domeniului in care se acorda (Legea Nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, Ordonanta de urgenta Nr. 36/2003 privind sistemul de pensionare a membrilor personalului diplomatic si consular, ... etc). Aceste pensii speciale sunt aparute recent, dupa 1989, neavand un istoric. Ele se constituie atat din fonduri obtinute de la bugetul asigurarilor sociale de stat, conform prevederilor din Legea privind sistemul public de pensii, dar si din fonduri provenite de la bugetul de stat, conform prevederilor legilor speciale (Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor - art. 85; Ordonanta de urgenta a GuvernuluiNr. 36/2003 privind sistemul de pensionare a membrilor personalului diplomatic si consular - art. 9, Legea nr. 567 privind statutulpersonalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea - art. 68, art. 681 alin. (2) si art. 682 – 684, Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputatilor si senatorilor - art. 49 – 51, Legea nr. 7/2006 peivind statutul functionarului public parlamentar – art. 74 – 77, 80,81 si 96, Legea nr. 223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviatia civila din Romania – art. 43 – 52 si 54, Legea nr. 94/1992 privind organizarea si fuctionarea Curtii de Conturi – art. 49 alin. (4) si art. 51 alin. (2) etc.).
Daca pensiile militare trebuie sa fie incadrate in pensii speciale ar trebui ca ele sa inglobeze in cadrul lor atat cuantumul stabilit prin Legea Nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice (calculate cu numar de puncte) cat si cuantumul stabilit prin Legea Nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat si deci sa fie alimentate atat de la bugetul asigurarilor sociale de stat cat si de la bugetul de stat (partea calculata dupa Legea nr. 223/2015). Mai ramane totusi de discutat asupra istoricului acestor pensii militare de stat care nu poate fi sters cu buretele ca sa fie asemanator cu cel al celorlalte pensii speciale. 
As dori sa mentionez faptul ca, unele pensii speciale au putut fi calculate cu un cuantum enorm care frizeaza bunul simt datorita legislatiei lipsite de precizie si care permite unele manevre ce depasesc limitele bunului simt si ale eticii, dar sunt conform legii. Astfel la art. 82 alin. (1) din Legea Nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor se prevede ca judecatorii si procurorii „...pot beneficia, la implinirea varstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, in cuantum de 80% din baza de calcul reprezentata de indemnizatia de incadrare bruta lunara si sporurile avute in ultima luna de activitate inainte de data pensionarii.” Bineinteles ca procurorii si judecatorii, atat civili cat si militari (care si ei beneficiaza de aceasta lege si ii sfideaza in acest fel pe militarii de cariera) au speculat aceasta prevedere legala, fara nici un fel de remuscari, si au facut ca in ultima luna de activitate sa poata beneficia de toate sporurile care li se cuveneau legal in ultimul an de activitate. In felul acesta, „indemnizatia de incadrare bruta lunara si sporurile” din ultima luna de activitate, a ajuns la un cuantum enorm, iar din aceasta baza de calcul enorma li s-a calculat pensia. In acest fel, fara a incalca legea, dar ocolindu-i prevederile, au obtinut niste pensii astronomice de care noi ne miram acum si nu stim cum de a fost posibil. Daca legiuitorul ar fi trecut in lege ca baza de calcul a pensiei sa fie stabilita ca medie a indemnizatiilor a 12 luni consecutive din ultimii 5 ani de activitate (cum a fost trecut la militari ca medie a 6 luni onsecutive din ultimii 5 ani de activitate) si sa se limiteze sporurile, atunci astazi nu s-ar mai fi vorbit de unele pensii astronomice de la pensiile speciale (care sa fim seriosi, le au numai cei care au avut posibilitatea sa faca astfel de jonglerii). Si totusi, cum se face ca nimeni nu a vazut aceasta anomalie si nu a luat masuri in consecinta si acum ne miram cum de a fost posibil sa apara astfel de pensii enorme? 
Parlamentarii si membrii Guvernului de la acea vreme nu au nimic de spus? Nu au fost partasi la aceste fapte prin neluarea masurilor ca aceste lucruri sa nu se intample si ca acum sa se clameze de cei in cauza principiul dreptului legal castigat?
In cazul in care pensiile militarilor nu vor mai fi actualizate ori de cate ori se majoreaza solda de grad si/sau solda de functie ale militarilor, conform prevederilor art. 60 din Legea nr. 223/2015 cu modificarile si completarile ulterioare, cum intentionati sa eliminati discriminarea din punct de vedere al cuantumului pensiei, dintre pensionarii iesiti la pensie pana la aparitia actului normativ cu o astfel de prevedere, fata de cei iesiti dupa aparitia acestui act, care vor avea solde substantial crescute si implicit si pensii mai mari. 
Ati jurat sa respectati Constitutia si legile tarii, asa cum prevede juramantul de la art. 82 alin. (2) din Constitutia Romaniei. In acest sens va rog sa binevoiti a-mi comunica ce masuri veti intreprinde in vederea respectarii Constitutiei, coroborate cu prevederile deciziilor Curtii Constitutionale ale Romaniei, dar si pentru eliminarea discriminarii care s-a creat intre magistrati si militari? 
Vă mulţumesc.
Cu deosebită stimă,
Col. (rtg.) Coltescu D. Victor

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Scrisoare deschisa catre aliatul NATO

  Draga NATO! Suntem unii dintre aliatii tai… Chiar daca nu mai suntem in activitate si acum purtam   haina de rezervist noi ne consideram   aliatii tai pentru ca inca mai avem obligatii militare si mai mult ca sigur ca daca incep valurile dinspre rasarit o sa reimbracam haina militara si o sa punem mana pe arma pentru a ne apara si Tara dar si pe tine… Stiu ca iti este cam greu sa-ti amintesti de noi dar sa stii ca ti-am fost alaturi multi ani de zile… Si in Bosnia… si in Kosovo… si in Iraq… si in Afghanistan… cam peste tot pe unde tu aveai nevoie sa arati Lumii ca esti o forta si ca poti impune ordinea si pacea acolo unde iti faci prezenta… Cum nu ne stii…? Eram langa Iosif Silviu Fogarasi si Mihail Anton Samoila cand au fost doborati in Afganistan… Eram langa   Narcis Sonei cand a cazut in Kandahar… Eram langa Sandu Valerica Leu cand s-a stins in Zabul… Eram langa toti camarazii nostri care ti-au dat sangele si viata lor… Lina sa le fie odihn...

2 februarie 2022

  De-a lungul anilor LADPM a incerct sa gaseasca cele mai potrivite metode pentru a constientiza decidentii politici ca au o obligatie morala fata de militari. Indiferent de pozitia acestora… in retragere, in rezerva sau in activitate militarii au dat si dau pentru Tara lor si pentru societate tot ce li se cere si tot ce este nevoie pentru ca acestea sa-si poata duce existenta in conditii optime pentru viata, munca, instruire, odihna, relaxare, intr-un cuvant… existenta societatii sa nu fie perturbata de factori externi sau interni. Evident ca in schimbul acestei sigurante pe care o primeste societatea are niste obligatii fata de categoria militarilor. Istoria ne arata ca din cele mai vechi timpuri societatea romaneasca a stiut cum sa se achite de aceste obligatii, evident ca in functie de contextual contemporan… si a reusit sa lase militarii sa se concentreze mai mult pe problemele de pregatire si de aparare a Tarii, atunci cand a fost nevoie si mai putin pe problemele lor...

Unitatea pensionarilor militari…

  La aceasta ora militarii in rezerva si in retragere, indiferent de zona de provenienta reprezinta cea mai slaba zona a societatii contemporane. De ce spun asta…? Pentru ca in acest moment aceasta categorie a suportat si suporta fara nicio reactie cele mai flagrante nedreptati posibile si nu numai din punct de vedere financiar… Pana acum toate categoriile sociale, fie prin reprezentarea sindicala, fie prin unitatea de breasla au reusit sa determine guvernantii sa nu-si bata joc in ultimul hal de membrii lor asa cum se intampla cu rezervistii militari. De ce se intampla asta… Simplu… Militarii activi au fost constransi prin prevederi legislative, prin amenintari, prin pedepse si nu de putine ori prin mita si manevrare politica sa se tina deoparte de problemele rezervistilor. Asa ca, militarii in rezerva si in retragere s-au trezit singuri intr-un disproportionat razboi cu guvernantii… Si chiar si in aceasta stare tot ar mai fi fost sperante dar… guvernantii inarma...